Acest volum este rezultatul convorbirilor dintre maica Siluana și câțiva ziariști creștini, apărute în revistele Lumea Credinței și Lumea Monahilor, între 2004 și 2013.

Între monahiile din România, abordarea și lucrarea maicii Siluana sunt unice. Asta nu înseamnă că toate maicile trebuie să stea în centre de consiliere. Nu, categoric, sunt multe feluri de slujiri. Însă cea a Siluanei presupune un important grad de jertfelnicie, de durere permanentă asumată – a ta, dar mai ales a altora. Și cine poate duce povara asta, zi de zi? Cine poate duce la infinit povara altuia? Numai cei hărăziți să o facă – și aceștia sunt puțini.

Maica Siluana lucrează cu puterea cuvântului, în același registru al durerii. Folosește cuvinte care dor, care aparent dor, și care apoi vindecă. Cicatrizează, cauterizează rănile sufletului. Uzează de cuvinte-bisturiu (veți avea parte de multe în această carte de convorbiri), cuvinte-laser, cuvinte-ciocan, cuvinte de care vrei să fugi, pe care vrei să le uiți...

Se evocă adesea exemplul maicii Tereza (aromânca Agnesa Boiangiu, originară din Albania) și lucrarea ei dusă în sărăcimea subcontinentului indian. Da, viața acestei femei a avut o exemplaritate unică. Însă, păstrând proporțiile, Siluana noastră nu pare defel mai prejos...

Răzvan Bucuroiu