Dumnezeu-Treimea este Viaţă. Fiind Viaţă, toţi suntem chemaţi să ne împărtăşim din Aceasta. Orice formă de a-L înţelege altfel pe Dumnezeu decât ca Viaţă se soldează cu eşecul soteriologic al omului. Dacă este Viaţă, sigur este şi Taină. Viaţă şi Taină, două realităţi intrinseci ale (în)dumnezeirii. Poticnirea omului în faţa acestor două realităţi rezidă în […]
Fiul lui Dumnezeu a putut să se întrupeze în om, luând asupra Sa toate ale omului, afară de păcat. Asta e foarte important când e vorba de mântuire, pentru că mântuirea e adusă de Mântuitorul nostru Iisus Hristos Cel fără de păcat și poate Domnul Hristos să ne ajute și nouă să scăpăm de păcate. […]
Un trup bolnav are întotdeauna nevoie de un suflet curat pentru vindecare. Uneori suntem smeriți cu boli, ca să păcătuim mai puțin și să avem sufletul mai curat. Este o logică divină, greu de înțeles rațional. Tocmai a trecut la cele veșnice tânăra E., din Iași, care locuia în satul nostru. Doamne al Învierii, primește-o […]
Ucenic al sfântul Isidor Pelusiotul, Sfântul Chiril al Alexandriei este un patriarh exigent, riguros, adesea neînțeles de către contemporanii săi (începutul secolului V). Faima i se trage din zelul cu care a extirpat secta eretică a novațienilor. Este un apărător înfocat al niceenilor împotriva nestorienilor. Consideră că tot ce a scris Moise indică în chip […]
Cei care au mai multe case să se gândească cum să ajute pe cei care nu au nici una, înainte de a mai cumpăra altele. Să facă tot mai mult bine și tot mai puțin rău. În Biserică sunt cele mai frumoase mirosuri de tămâie, cea mai frumoasă muzică, cele mai frumoase icoane, cea mai […]
Dumnezeu cheamă, adună, dăruiește, transformă: ne susține în viață, dăruindu-Se ca hrană. Să ne identificăm cu Dumnezeu, nu cu păcatul: apreciem lucruri pe care înainte nici nu le observam. Omul nu mai vrea să Îl studieze pe Dumnezeu, se studiază doar pe sine și cioplește idoli: strategia autonomă (planuri omenești), idolatrizarea talentului (falsa perfecțiune), capcana […]
*Rănindu-l pe celălalt, ne rănim mai mult pe noi înșine[1]. Toate săgețile trimise spre celălalt le vom resimți dureros. E valabil și pentru cuvinte. *După ce a căzut de pe un tron înalt, omul s-a uitat în jur și a realizat că nu fusese generat de un proces cosmic fără rost[2], străduindu-se să găsească un […]
Crez, speranță, fapte. Acestea trei ne definesc. Nu credem în chestii derizorii. Nu sperăm în nimic obscur. Nu facem nimic imoral. Csf? Credem, sperăm, facem bine. Csf? Un pic de smerenie nu ne strică. Să nu facem tămbălău la fiecare emoție. Un pic de discreție ajută. Și un strop de simplitate. Csf? Să înțelegem în […]
Avem nevoie de multă prudență, ca să nu ne tulburăm (Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Psalmi, Ed. Doxologia, Iași, 2011, p. 374): prudenţa este frâul pasiunilor, iar Mircea Eliade scria că fericirea constă în prudență, în nehazardare (Hristos nu S-a aruncat de pe aripa templului). Prudența este arta de a controla riscul, este luciditatea entuziasmului, […]
