Duhuri ale înfricoşării, cine vă îngăduie să vă strecuraţi în viaţa noastră? Pentru că, oricât de viclene aţi fi, vă trebuie un consimţământ (înşelarea merge doar până la o vreme), aşa cum o ispită necurată are nevoie de învoirea celui vizitat, ca să-l poată cotropi mai departe… De câte ori copiii voştri se trezesc noaptea […]
Tu, Cela ce vii în taină printre noi… L-am văzut cu ochii mei pe Iisus, căci numai El putea fi în trupul acoperit de bandaje al acelui tânăr preot de mănăstire, nevoit să-şi lase comunitatea din Nordul Moldovei, unde era atât de iubit şi să vină în capitală, la tratament. Unii L-au recunoscut, alţii nu. […]
Este Intampinarea Domnului. Din portretul dreptului Simeon, făcut de evanghelistul Luca, aflu că acest om “temător de Dumnezeu, aştepta mângâierea lui Israel; şi Duhul Sfânt era peste el”. A aştepta mângâierea aproapelui, ba chiar a poporului tău este o trăsătură de caracter minunată, care decurge din aşteptarea vederii lui Hristos de către fiecare dintre noi. […]
Moaștele sfintei Parascheva de la Iași au rămas întregi, vreme de aproape 1000 de ani, iar mâna pe care i-o atingem, șoptindu-i necazurile noastre este uneori caldă. Parfumul florilor pe care i le ducem, vizitând-o, rămâne persistent impregnat în haina pelerinului și adie în jur, preț de o zi întreagă, ca răspuns plin de tandrețe […]
Când mă apăr, când îmi apăr viaţa, pledând pentru un tabiet al meu de care ea depinde, am sentimentul că sunt o fiinţă rea şi lipită de generozitate. La fel, când sunt tulburată din rugăciune, ba chiar conversată, mi-e greu să răspund politicos. Am cunoscut o fetiţă, a cărei mamă suferea grozav pentru neputinţa copilului […]
Până la urmă pacea (nu trupul, cu ispitele lui oarbe) este ceea ce râvneşte să-mi distrugă satana. Cum e posibil ca un copil care se roagă, care ia zece la religie în aplauzele clasei, să devină, doar într-o după-amiază, de nerecunoscut prin aroganţa lui?! Nu poate fi ameninţat sau constrâns cu nimic, nu poate fi […]
Mereu mă aflu în înşelare, bănuind că durerile inexplicabile ce apar uneori în suflet sau în corp sunt produse printr-o magie care mi-l secţionează. Nu mai am atunci articulaţii omeneşti, sunt mai curând o portocală, servită la o petrecere de vrăjitoare. Acceptând că sunt uşor de înşelat, aş vrea să nu mai bănuiesc pe nimeni […]
În noaptea aceea, o durere de inimă adâncă m-a trezit, cât să aud o conversaţie, parcă între doi chirurgi, căci glasul lor nu era sentimental, nici îngrijorat, cum ar fi fost al tatei, aşa cum l-am auzit la trei ani după naşterea sa în veşnicie, ci oarecum profesional sau profetic: -Trage, trage să moară. Nu […]
Femeia care şchiopăta coregrafic, aşternând pas după pas pe caldarâm, era atentă doar la durerea, pe care lentoarea i-o putea amâna. Un exerciţiu obişnuit de concentrare, din care într-o zi, ţâşni rugăciunea. Avea acelaşi ritm, aceeaşi lentoare ca pasul ei. Pronunţa Numele lui Iisus, fără să-I ceară nimic. Şi iată, într-o dimineaţă, i se păru […]