Iustinian, vrednicul arhiereu

În anul 1941 Ioan Chira a intrat ca frate la Mănăstirea Rohia, unde în anul1942 a fost tuns în monahism, sub numele Iustinian. Tot în 1942 a fost hirotonit ierodiacon, apoi, în 1943, ieromonah. A devenit stareț al acelei mănăstiri (1944 – 1973), unde a desfășurat o apreciabilă activitate gospodărească și pastorală. În 1948 a devenit protosinghel, iar în 1967 arhimandrit.

A studiat la Seminarul Teologic Ortodox Român din Cluj și apoi la Institutul Teologic Universitar din Sibiu, unde a obținut licența.

La 11 iunie 1973 Sf. Sinod l-a ales episcop-vicar al Episcopiei Vadului, Feleacului și Clujului, cu titlul Maramureșanul, iar hirotonirea episcopală a avut loc în data de 9 septembrie 1973.

În contextul refacerii ierarhiei române unite în Maramureș prin consacrarea episcopului Lucian Mureșan la Baia Mare în 27 mai 1990, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis la 9 iunie 1990 numirea lui Iustinian Chira ca locțiitor al arhiepiscopului Teofil Herineanu al Clujului, stabilindu-i reședința la Baia Mare.

În data de 27 septembrie 1990 Sfântul Sinod a reînființat Episcopia Maramureșului și Sătmarului și l-a numit episcop eparhiot pe Iustinian Chira. 

În noua slujire, a înființat un seminar teologic în Baia Mare. A inițiat foaia eparhială „Graiul Bisericii Noastre”.

Activitatea de 37 de ani de slujire a Episcopului Justinian Chira a fost răsplătită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel și deSfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, care a decis să i se acorde titlul de arhiepiscop onorific al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului, la data de 13 decembrie 2009.

Recomandare: