LOADING

Type to search

Așteptarea este rămânere

Editoriale

Așteptarea este rămânere

Share

Să păstrăm cuvântul divin înseamnă să rămânem în El (Ioan 15, 4). Să nu plecăm. Să aducem rod. Cine pleacă, nu mai aduce rod. Cine nu rămâne, singur se pedepsește. Să răbdăm până la sfârșit, să credem și să reactivăm harul botezului. Să rămânem în Hristos. Cineva drag a venit la noi. A plecat, dar a promis că va reveni. Ne-a spus să rămânem în Ierusalim (Biserica Lui, nu puteam rămâne într-o cetate distrusă de romani), ca să fim îmbrăcați cu putere de sus. El ne îmbracă. Deși a plecat, a rămas, e pretutindeni și ni Se oferă gratis. Îl așteptăm. Avem nădejde. Iubim și credem. Nu așteptăm altceva decât învierea. Nu așteptăm pe altcineva decât pe Hristos. Dar El ce așteaptă de la noi? O inimă curată, atât, un vas unde să depoziteze harul. El de ce nu rămâne? Ar rămâne, dar nu poate sta într-un staul neîngrijit. Îl așteptăm și El vine și ar putea chiar rămâne de tot, dacă am asculta cuvintele Lui. Aici este singurul adăpost în calea bombardamentelor viclene. Cine pleacă se expune singur. O oaie ce pleacă din turma Blândului Păstor, riscă să fie sfâșiată de lupi.

Rugăciunea nu este un apel în așteptare, ci o convorbire neîntreruptă cu Dumnezeu. Când ne împărtășim, Hristos este prezent atunci și acolo, nu trebuie așteptat altă dată. Noi așteptăm A Doua Venire, dar – pe de altă parte – o trăim deja în Sfânta Liturghie (atât de mare este minunea aceasta). Rămânem în starea de har prin smerenie, vigilență, filantropie și multă blândețe. Nu așteptăm funcții, nu rămânem undeva pentru privilegii. Este o nebunie în ochii lumii, dar este Calea. În starea liturgică (euharistică) suntem cel mai aproape de ceea ce vom fi și – totuși – încă atât de departe. Liturghia este o gură de rai, respirăm oxigen duhovnicesc, ne încărcăm bateriile pentru a putea aștepta împlinirea făgăduințelor Celui ce niciodată nu minte.

Liturghie la Florești

A rămâne înseamnă a fi fidel Legământului, a nu trăda iubirea, a nu înșela încrederea, a nu pierde bucuria, a nu rata șansa. A aștepta înseamna a fi sigur că nenorocirile nu vor mai fi apăsătoare, că neputințele nu vor mai fi chinuitoare, că lacrimile nu vor curge decât de bucurie. Pare prea frumos să fie adevărat, pare o poveste pentru copii. Tocmai de aceea, doar cei care vor fi precum pruncii vor simți imensa fericire. Ce așteaptă un copil? Nu așteaptă bani, nici plăceri sexuale. Deja sunt eradicate cauzele patimilor. Așteptăm să redevenim copii, să renaștem din apă și din Duh, să nu fim nici invidioși, nici răutăcioși. Greșelile copilărești sunt iertate de Tatăl ceresc. Dar să fie greșeli (vrei să faci bine și îți iasă rău) și să fie copilărești (inocente), nu premeditate. Să fim copii în fiecare zi, să redescoperim rugăciunea către îngerul nostru, gardianul de nădejde.

Cel ce așteaptă pe Domnul nu va muri de foame. Cel ce rămâne în iubirea Lui nu va fi nefericit. Raiul și iadul pot începe de aici, în funcție de alegerea noastră. Nu este de șagă, este în joc mântuirea. Apostolul Pavel știe de ce nu poate renunța: e vorba de salvarea întregii omeniri, nu doar a unei familii sau a unei provincii. Profetul arată că sărbătoarea nu e aici, e doar proiectată, anunțată, așteptată (Isaia 16, 10). Aici e un chip al sărbătorii ce va fi, o prefigurare, o miime față de realitatea veșnică. Asta credem, asta mărturisim, asta așteptăm. Asta trăiesc deja sfinții. Cei impacientați (care nu au răbdare) sunt averizați de glasul profetului (Ieremia 25, 30). Până la urmă, răbdarea este o virtute (nu doar a femeilor). Și fără virtuți credința nu se poate întări, iar neîntărită nu atrage harul și fără har rămânem în iad. Este o așteptare lucrativă: rămânem să lucrăm virtutea răbdarii (să ne ducem crucea).

Dar există și o așteptare a pedepsei (Ioil 4, 13). Cei ce se opun iubirii nu vor fi găsiți compatibili cu Lumea luminii, câtă vreme propriul întuneric îi va rejecta. Acest adevăr justițiar este revelat și de Noul Testament (Apocalipsa 19, 15). Rămânem pe frecvența raiului, comunicăm cu Baza, așteptăm eliberarea din lagăr.

MARIUS MATEI

Tags:
Marius Matei

Preot in Floresti, jud. Cluj. Autor al cărții "Harta credinței. Meditații catehetice pentru copii și adulți", Editura Lumea credinței, București, 2020.

  • 1

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *