LOADING

Type to search

Editoriale

Averea Bisericii

Share
Chiar mă întrebam ce s-o fi întîmplat în lumea absurdului de nu mai vine nimeni cu vreo găselniţă să mai strice inima românului de Sfintele Paşti când – tronc! – draga noastră televiziune naţională şi-a arătat arama. Poate-i prea mult spus naţională căci numai interesele noastre nu le serveşte deşi o subvenţionăm cu toţii – un efort prea mare faţă de informaţia de mâna a doua pe care ne-o oferă. I-o fi reproşat cineva că-i prea cuminte şi nu tulbură apele măcar la marile sărbători? Cine ştie! Totu-i posibil în lumea noastră mai ales în ţara “lui Papură-Vodă”. Naţională, naţională înţeleg dar să ştim şi noi. Altfel, putem crede că-i anti, văzând cu câtă vitejie se repede să lovească drept în sufletul naţiunii. Aşadar, dragi telespectatori, iată cât de mare este averea Bisericii Ortodoxe şi cum stă ea pitită/dosită de n-o vede nimeni. Din cauza asta românu-i sărac şi necăjit ba încă, bietul de el este nevoit să se îmbulzească/îmbrâncească prin magazinele cu ofertă, deoarece chilipirul nu ocoleşte nici o inimă oricât ar fi ea de patriotă .Poate credem că în emisiunile pe care le vedem vom afla adevărul. Slabă nădejde! Să luăm ca exemplu ultima producţie în care suntem informaţi că Biserica Ortodoxă deţine o avere colosală pe care bineinţeles n-o împarte cu nimeni.(O fi identificat Televiziunea Română vreun posibil sponsor?) Evaluatorii lui peşte (din ce găoace au ieşit aşa pricepuţi?) au preţăluit deja multe dintre lăcaşurile noastre de cult cu tot cu garduri şi coteţe. Oare cât costă Cimitirul vesel? De ochii lumii, la emisiune a fost invitat şi un preot ca reprezentant al Bisericii. Şi ce dacă părintele vrea să lămurească lucrurile şi să informeze populaţia despre starea de fapt a Bisericii? Are cine să-l sfideze cu obrăznicie. Personaje binecunoscute publicului prin atitudinea lor anti a tot ce inseamnă credinţă, tradiţie, morală creştină etc se lăfăie fără ruşine la masa moderatorului, plimbându-se cu probabilul printre grădinile de legume ale Bisericii. De unde să aibă Biserica atâta avere şi cine s-o fi îmbogăţit în halul ăsta dacă de ani buni luptă să recupereze măcar o parte din patrimoniul confiscat abuziv de comunişti?Asta-i treabă cu bătaie lungă…. Văzând dumnealor că insistăm să mergem la biserică unde mai cumpărăm o lumânare, mai lăsăm un pomelnic ce s-au gândit? Ia să-i informăm noi pe românii ăştia care sunt cam ignoranţi de felul lor să vadă şi ei cine i-a sărăcit. Este simplu: nu te mai duci la biserică să contribui la îmbogăţirea ei prin obolul tău, dar nu te duci nici dacă n-ai bani că ţi-e ruşine. Şi aşa, încet-încet, te dezobişnuieşti să mergi la biserică şi devii ţintă uşoară pentru alte variante de cult. Şi nici nu mai vezi cine te spoliază de-adevăratelea, căci eşti ocupat cu ceea ce se întâmplă în ograda Bisericii. Bună găselniţă! “Cinste” lor, televiziunilor!
Dar cine-i românul şi cine-i Biserica? Românul, de două mii de ani de când a făcut ochi, este creştin-ortodox cu toate că mulţi s-au chinuit să-l abată de la credinţa dreptslăvitoare. El este Biserica luptătoare dar şi cea biruitoare căci este plin Cerul de sfinţi români canonizaţi sau nu, cunoscuţi de oameni sau nu, dar binecunoscuţi de Hristos. Este bogată Biserica Ortodoxă într-adevăr, dar nu în averi pământeşti, ci în bogăţie nestricăcioasă, spirituală. Pe aceasta o pizmuiesc cei care n-au pace pe pământ, căci pacea vine de la Hristos şi cine nu-L iubeşte n-are parte de ea. Dacă nu pot lovi cu piciorul în ţepuşă încearcă pe căi lăturalnice să-L scuipe măcar. Luminează-i, Doamne! Atunci când ctitoreau o biserică, binecredincioşii noştri voievozi, boieri şi oameni de rând, o înzestrau cu odoare, pământuri, iazuri, mori etc nu pentru slujitorii ei in mod deosebit, ci pentru intreaga obşte creştină – biserica vie care se îndulcea din aceste danii. Ori nu este informată Televiziunea Română(atunci cum îşi justifică prezenţa în viaţa publică?) ori îşi bagă capul sub aripă (a cui?) şi se face că “n-aude, n-a vede”. Biserica Ortodoxă a desfăşurat neîntrerupt acţiuni filantropice indiferent de regimurile politice care s-au perindat prin ţară. O face şi acum, într-un mod pe care dacă romanii l-ar cunoaşte probabil că uşile bisericilor nu s-ar mai închide. Apropo, când vom  viziona o emisiune realizată la Valea Plopului sau în alte locuri unde Biserica Ortodoxă desfăşoară programe social-umanitare şi culturale? Atunci când mulţi dintre “propovăduitorii” libertăţii de opinie o zbugheau în străinătate, speriaţi de secera comunistă, Biserica a rămas pe baricade, alături de români şi a înroşit cu sângele ei pământul strămoşesc. Să intrăm puţin  în jocul „De-a televiziunea” cu o întrebare: Ce voiau să spună cei care la Revoluţie strigau: ”Aţi minţit poporul cu televizorul”? Şi cum ar trebui să procedăm dacă sloganul ar fi: ”Aţi smintit poporul cu televizorul”? Să-l închidem?

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *