Basilica 10. Cine ar fi crezut?

Da, chiar așa: cine ar fi crezut?! Atunci când Preafericirea Sa, Patriarhul Daniel a anunțat că printre primele acțiuni-fulger ale sale, imediat după alegerea din 2007, va fi înființarea unui centru de presă al Bisericii, am zâmbit cu scepticism. Și nu am fost singurul, ba dimpotrivă… Și asta nu din ranchiună omenească, nu din gelozie profesională sau din experiența veteranului de presă, ci din constatarea simplă că pentru o asemenea întreprindere media, la scara anunțată, era nevoie de mult timp, importante resurse și oameni destoinici. Da, mai ales de oameni! Or, aceștia știam că sunt cel mai greu de găsit.

În plus, m-am gândit ce șanse de credibilitate/impact public ar avea un trust de presă care merge pe un discurs “prestabilit“, previzibil oarecum – că Întruparea a avut loc acum două milenii… Ei bine, după primii ani de căutări și limpeziri editoriale, Centrul de presă Basilica a devenit o voce. Una distinctă prin moderație, credibilă prin atitudine, importantă prin anvergura proiectului. Așadar, se poate vorbi decent, convingător și asumat fără stridențe retorice, fără “dezvăluiri“, fără breaking news la fiecare 2 ore. Se poate crea un flux de știri coerent și credibil pe toată durata unei zile, cu realități din lucrarea Bisericii (cler & popor) fără să se apeleze la artificiile unor titluri bombastice, fără cifre umflate, fără “știri pe surse“. Căci dacă Sursa e una singură, restul se adaugă fericit, prin complinire.

Agenția de Știri Basilica împlinește un deceniu de existență – și acesta este cuvântul corect. Căci agenția există, există cu adevărat și își face simțită prezența zilnic, în casele multor cititori.De la ținuta grafică (în limbaj html) a site-ului (un portal, mai mult), la narațiunea prezentată cu rigoare profesională (fără excesele jurnaliștilor “de casă“), mergând până la logo-ul inspirat: “De 10 ani transmitem Binele de știut“ – toate vorbesc despre un canal media curat, liber de servituțile unui patronat oarecare, care clădește acolo unde alții dărâmă, care unește acolo unde alții dezbină.

Salut, așadar, acest amvon laic, această solee fără insolență, acești ani câștigați și nu pierduți, aceste caractere de ziariști care își înmoaie pana nu în călimară, ci în portir…

Va fi bine!

Răzvan Bucuroiu