LOADING

Type to search

Cine se simte ostracizat?

Editoriale

Cine se simte ostracizat?

Share

Tare-i mai deranjează pe unii orele de Religie! Văzând ei bâlbâiala ministeriabililor în ceea ce priveşte Legea Învăţământului ce s-au gândit? Hai să mai facem o asociaţie non-non, secu-lară şi să combatem, neicusorule, că acum e momentul! Dar nu faţă către faţă cum este firesc să se discute o problemă oricare ar fi ea, ci mai pe dindos, pe la colţul străzii aşa ca să nu-i vadă nimeni cine sunt, ce intenţii au, cine-i finanţează (că doar nu fac ei muncă voluntară de dragul vorbei) ca să ştim şi noi cu cine defilăm dacă ne hotărâm cumva să-i urmăm. Şi ce-i roade pe dânşii în mod special? ”Îndoctrinarea religioasă” şi ortodoxă, mai ales că dacă era de alt fel mai mergea, dar de ce să fie “îndoctrinaţi” tocmai cu învăţătura dreaptă şi apostolică? De ce să nu beneficieze şi copiii noştri de toată diversitatea în materie de alternativă religioasă? Ce, nu sunt destule? (Probabil că au şi ei, săracii, una că nu şi-au lungit limba degeaba tot lipind afişe pe stâlpi şi pe garduri). Şi aşa au purces la întocmirea unei liste (cam trasă de păr) cu abateri de la: Constituţia României, de la Codul Muncii, de la Legea Cultelor şi (cum se putea să lipsească ?) de la Drepturile copilului. Durerea lor (a celor din asociaţie şi a puţinilor acoliţi momiţi prin cine ştie ce “subvenţii”) este că de ce copiii învaţă despre Poruncile Lui Dumnezeu unde, vrând-nevrând, apar şi pedepsele. Păi, frăţicule, dacă ai călcat strâmb la serviciu şeful te mângâie pe freză şi-ţi dă o primă? Dacă puişorul tău ţi-a scuipat în ciorbă tu-i cumperi un cadou? Dumnezeu n-are voie să ne pedepsească (şi cu iadul) dacă merităm? Sau poate voi ”fariseilor şi cărturarilor” aţi vrea să-L trageţi de urechi pentru că nu vă plac Legile Lui?

Hai să vedem. Da, dar zic dânşii că şi orele de Religie sunt plasate la mijlocul zilei şi copiii care vor să lipsească n-o pot face. (Hopa! Acum ştim cine încurajează chiulul. Nu v-aţi informat suficient. La majoritatea şcolilor, orele de Religie sunt in orar fie de la ora 7 fie de la ora 18, cu foarte rare excepţii). De fapt ce-i doare (boală veche, fără leac) pe aceşti “mari” apărători ai diversităţii este evidenţa a ceea ce învaţă copiii, adică Evanghelia Lui Hristos de care fug ca d…..de tămâie. N-avem ce le face! Învăţătura Bisericii Ortodoxe este transmisă copiilor prin orele de Religie în şcoli şi pe la casele noastre (sic!) aşa cum am primit-o de la Sfinţii Apostoli, sfinţită cu sângele martirilor. Nu-Lputem trimite pe Hristos într-un colţ de pagină a unei Istorii a Religiilor (manual prelucrat şi adaptat pentru elevi) pentru a face pe plac celor care n-au ochi să-L vadă. Păcat şi iar păcat de aceştia că nu vor să cunoască Adevărul. Da, păcatul există, s-a generalizat şi noi, creştini sau necreştini trebuie să-l înfierăm. Surpriză! Avem de gând să le transmitem şi pe mai departe copiilor noştri învăţătura cea bună. Este datoria noastră, a părinţilor, în primul rând. Noi vom da seamă în faţa Lui Dumnezeu de modul cum ne-am crescut/educat copiii şi apoi şcoala cu reprezentanţii ei mai mari sau mai mici. Nu se poate concepe educaţia copilului excluzându-L pe Hristos. El este Învăţătorul, primul nostru dascăl şi învăţătura Lui dăinuie peste veacuri. Bucuria şi pacea omului vin doar în urma împlinirii Poruncilor Lui. Credeţi că a spus vreo vorbă în deşert? ”Cerul şi pământul vor trece dar cuvintele Mele nu vor trece. ”Desigur că sunt destule stângăcii şi în predarea cunoştinţelor religioase. Acestea trebuie rezolvate de cei abilitaţi să o facă. Însă pentru a le da un motiv de meditaţie celor care nu pot dormi noaptea de grija Învăţământului religios, iată o mostră despre informaţiile cu care ne sunt “fericiţi” copiii încă de la vârsta cea mai mică prin mijloacele “alternative” de educaţie. Aceste mijloace fac obiectul bibliotecilor din fiecare şcoală şi constituie fondul de carte alocat în acest scop. Iată: Enciclopedia pentru prichindei – Larousse. Deschideţi la pag.187 şi veţi citi: Unde poţi vedea un diavol – cu imaginea şi explicaţia de rigoare. În “Prima mea carte despre eroi” (Ed. Teora), la pag.72 găsim explicaţii şi imagini elocvente despre Dracula – prinţul vampirilor – care încep aşa: “Vai de cei care se opresc în înfricoşatul castel al contelui Dracula căci el are nevoie să bea sânge.” Mai departe sunt descrise scene cu “eroul” care stă ziua într-un sicriu iar noaptea umblă pe drumuri, ademeneşte călătorii la castel şi când aceştia dorm el vine şi-i muşcă de gât pentru a le suge sângele. Şi asta nu-i nimic pe lângă alţi “eroi” care taie, fură, spânzură, răpesc şi umplu paginile sus-numitei cărţi întruchipând personajele care de obicei sunt luate drept modele. Iar distinşii noştri combatanţi se sperie doar de cuvintele: iad, pedeapsă, păcat … Ce mai ostracizare, neicusorule! Auzi dumneata?

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *