LOADING

Type to search

Editoriale

Covorul fermecat

Share

Gerul din ultimele nopţi a îngheţat pământul adăugând strat nou de frunze pe care toamna le mai păstrase printre ramuri ca să ne fie mai uşoară despărţirea. Doar firicelele de apă îngheţată,împânzite printre pietre mărturisesc fără greş că iarna şi-a luat în stăpânire teritoriul şi n-are de gând să se călătorească prea curând.

De câteva zile vântul aspru şuieră printre uluci,pătrunde prin crăpături,intră în case de parcă urmăreşte să prindă laolaltă oameni şi vise în strânsoarea lui înfiorată.
 
Îmi spune o poveste dar povestea lui cu  a fost odată…   nu-i deloc poveste, ci-i adevărată.
Într-o ţară-ndepărtată unde cerul se oglindeşte în apele albastre ale mării trăia un părinte bun ca pâinea caldă,blând ca pruncul din braţele mamei, milostiv şi darnic precum soarele într-o zi de vară
căci,sărmanilor le era tată,săracilor – milostiv,celor ce plângeau  – mângâietor, năpăstuiţilor – ajutor şi tuturor – mare făcător de bine. Un sfânt ca toţi sfinţii dar mai mult decât atât. De aceea a şi rămas în amintirea copiilor sub numele de  Moş Nicolae pentru că el este de fapt,moş-strămoşul tuturor creştinilor.
De unde ştie acest străbunic minunat unde şi cine are nevoie de ajutor asta-i o taină pe care numai el o poate dezvălui cui vrea.
 
Dar noi ştim că ori de câte ori îl chemăm în rugăciune, nu zăboveşte şi aleargă să ne împlinească cererile. Căci el făcând voia Domnului cu inimă curată şi iubitoare faţă de aproapele i s-a dat să facă ceea ce Însuşi Domnul a făcut – lucruri cu adevărat minunate.
 
Dar cel mai de seamă ştiţi care este? Supravenerarea Maicii Domnului în biserică pe care Sfântul Nicolae a înlesnit-o. Atunci când unii  negau chiar dumnezeirea Lui Iisus Hristos, Fiul Lui Dumnezeu deşi credeau că Fecioara Maria L-a născut,n-o cinsteau cum se cuvine de aceea Sfântul a vorbit în Sinod despre aceasta şi de atunci Maica Domnului a putut fi închinată de toţi creştinii. Iar ea – milostiva, iubitoarea, smerita Stăpâna noastră de Dumnezeu Născătoare ne răsplăteşte în fiecare zi cu multe şi nemaivăzute milostiviri. Îi ajută şi-i iubeşte pe toţi cei care stăruiesc în dreapta credinţă.
 
Împreună cu Mântuitorul nostru Iisus Hristos a venit la Sfântul Nicolae în temniţă unde fusese închis pentru că nemairăbdând obrăznicia lui Arie cel rătăcit l-a pălmuit în Sinod. Şi pentru că a făcut ceea ce nu trebuie să facă un sfânt părinte i s-au luat însemnele arhiereşti adică Omoforul şi Sfânta Evanghelie. Maica Domnului şi Fiul său i le-au înapoiat şi văzând această minune şi-au dat seama toţi de credincioşia şi dreapta socoteală a Sfântului Nicolae.
 
Se spune că pe când călătoreau pe mare nişte creştini din Egipt au fost surprinşi de o furtună grozavă şi erau gata să se înece. Dar amintindu-şi de vrednicul arhiereu din Mira-Lichiei au căzut în genunchi rugându-l să-i scape de primejdie.Atunci Sfântul Nicolae care făcea minuni încă fiind în viaţă a apărut pe corabie şi prefăcându-se că vrea să ţină cârma a certat valurile şi marea s-a liniştit iar călătorii au putut să-şi urmeze calea nestingheriţi.
 
Altădată l-a scos din mare pe un creştin care împiedicându-se a căzut în apă şi disperat,privea cum se îndepărtează corabia mânată de vântul puternic.Nu ştie cum a ajuns în mijlocul casei sale cu hainele şuroind însă îşi aminteşte că tot timpul l-a strigat pe Sfântul Nicolae în ajutor.
 
Şi aşa, dragi “copii ai lumii mici”, Moşul vostru iubit a umplut lumea de binefaceri. Dar mai mult decât orice el plânge pentru viaţa şi sufletul copiilor. Pentru aceştia nu precupeţeşte nici timpul nici darurile şi orice copil care se roagă cu credinţă este ajutat pentru că Sfântul Nicolae este mai întâi prietenul copiilor. De aceea în icoană chipul lui arată diferit , ca un Bunic al tuturor copiilor din lume fie că au pielea albă, neagră sau galbenă. Nu ştiţi cât de repede l-a adus înapoi pe Vasile,băiatul răpit de turci în timp ce se ducea la biserică să-i ducă un dar Sfântului Nicolae? Ca un vânt l-a luat din insula aceea unde fusese vândut să fie slujitor păgânilor şi l-a aşezat în curtea casei părinteşti. Sau de fetele pe care tatăl lor din cauza saraciei nu putea să le mărite aţi auzit? Cum le-a dăruit bani pentru  zestre şi dacă cineva nu l-ar fi văzut aruncând noaptea pe fereastră trei pungi cu galbeni în casa lor , Sfântul nu ne-ar fi spus nimic despre facerile de bine pe care le săvârşea dar noi trebuie să ştim ca să ne străduim , la rândul nostru să-i ajutăm pe cei nevoiaşi.  Mare putere i-a dat lui Dumnezeu şi multă smerenie a îmbrăcat viaţa acestui sfânt binecuvântat !
 
Ei, dar despre întâmplarea cu un covor cum de-am uitat? Ştiţi pe cineva care-şi vinde singurul obiect de preţ pentru a cumpăra lumânări şi daruri pentru pomenirea Sfântului Nicolae? Căci el deja intrase în Biserica biruitoare din Cer şi stătea în preajma Tronului Ceresc. Nici eu nu cunosc astfel de oameni dar ei au existat şi mai sunt încă. Şi iar mă minunez de unde a ştiut Sfântul Nicolae că bătrânul acela ducea covorul să-l vândă,ca să-l cumpere el şi să-l înapoieze soţiei acestuia ? Ea încă s-a supărat şi l-a certat pe soţul ei crezând că uitase de promisiune dar când şi-au dat seama cine fusese cumpărătorul L-au slăvit împreună pe Dumnezeu pentru Sfinţii Săi.
 
Avem oare timp şi loc să amintim toate minunile pe care Sfântul Nicolae le-a făcut până acum ? Ce rost ar avea?Mai bine să ne pregătim căci iată : vine,vine să ne bucure şi pe noi. Ştiu că voi, copii cuminţi şi ascultători v-aţi pregătit ghetuţele să vă pună Moşul în ele ceva bun dar sufletele vi le-aţi curăţat? Dacă nu, mergeţi degrabă la biserică pentru că , după modelul Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Sfântul Nicolae va primi  pe cel din al unsprezecelea ceas,ca pe cel care a lucrat din ceasul întâi.
Dacă v-a plăcut ce mi-a povestit vântul urcaţi-vă alături de mine pe covorul fermecat şi haideţi să zburăm pe urma Sfinţilor.
Voi cu cine vreţi să vă asemănaţi ?

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *