LOADING

Type to search

Editoriale

Credința care rezistă

Share
Dumnezeu a câștigat deja bătălia pentru noi. Nu este suficient să purtăm numele unui sfânt, trebuie să și trăim ca el. Dacă nu vom cultiva iubirea, într-o zi vom simți doar groază. Ce ne ajută dacă s-au tăiat 99 de funii care ne țineau legați de păcat, dacă a mai rămas una?
Să nu ne îngrijorăm pentru ceea ce nu înțelegem din Biblie. Să ne îngrijorăm pentru ceea ce înțelegem, dar nu trăim.
Viața noastră este pe altarul Domnului. Refuzul de a ne angaja în războiul spiritual nu ne scutește de a fi printre următoarele victime ale acestui război. A fi fără altar înseamnă a fi fără voce, fără scut, fără viață. Dumnezeu este cel mai bun Doctor și rugăciunea și Euharistia sunt cele mai bune medicamente.
Nu e suficient să postim sau să facem milostenie. Iisus ne întreabă ceva esențial:
– Ai o relație cu Mine?
Avem noi o relație cu Iisus-Dumnezeu? Vrem să avem? Știm ce ne cere sau facem după ureche, după păreri neavizate? Ca să avem o relație adevărată cu Iisus, trebuie să renunțăm definitiv la orice fel de relație cu diavolul, cu mândria, cu iubirea de bani, cu succesul.
– Veșnicia începe de aici. Cine nu Mă caută aici, nu mă va găsi nici Dincolo.
– Da, Doamne, vrem să avem o relație cu Tine! Vrem să Te iubim din toată inima!
Iisus a murit pentru noi în mod public, nu putem trăi cu El doar în privat. Să nu ne rușinăm de numele Lui, cel mai puternic nume de pe pământ! În numele Lui să facem totul, fiecare respirație, fiecare gând, fiecare pas. Nimeni nu poate opri binecuvântarea pe care Iisus o va revărsa în viața noastră. Dacă ni se pare că e primejdios să facem lucrarea lui Dumnezeu, să ne amintim că e mai primejdios să nu o facem, atunci când suntem chemați la aceasta.
Atunci când zborul vieții se va sfârși, ne vom descărca încărcătura la celălalt capăt, vom scăpa de greutatea inutilă și vom rămâne cu ceea ce vom prezenta Domnului. Râul Iordan are cea mai joasă altitudine dintre toate râurile din lume. Potrivit Bibliei, Iisus a fost botezat în râul Iordan. De asemenea, a fost traversat de israeliți în călătoria lor către Țara Făgăduinței. Locația botezului lui Iisus este recunoscută ca un loc de cult. Aproximativ 600.000 de pelerini creștini vizitează acest loc anual. Astăzi Iordanul este destinația celor care vor să scape din sclavia păcatului și să slujească doar lui Dumnezeu, Cel ce ne sfințește viața și tot ce ne înconjoară.
Să nu lăsăm niciodată ca un pas greșit să pună capăt călătoriei noastre. Încă avem șansă de îndreptare, încă putem ajunge unde trebuie. Noi trebuie să fim schimbarea pe care o dorim în lume. Nu ar trebui să credem că este imposibil, doar pentru că ni se pare dificil.
Nu vom deveni persoane de succes, ci de valoare. Să ne vindecăm înseamnă să facem din iubire ceea ce înainte făceam din frică. Dacă vrem fericirea pe care nu am avut-o niciodată, trebuie să facem binele pe care nu l-am făcut niciodată.
Cea mai minunată clipă este cea a întâlnirii noastre cu Dumnezeu. Doar El ne dăruiește înțelegerea celor cerești. Inimile noastre devin cuprinse de focul iubirii pentru El. Cunosc pe Iisus doar cei a căror viață se aseamănă vieții Lui. Dragostea lui Iisus află o inimă gata să îi primească flacăra și se sălășluiește într-însa. Iisus este măsura tuturor, este Soarele care luminează întreaga zidire.
Un An Nou, Același Dumnezeu. Tot ce se va petrece în acest an este în mâinile lui Dumnezeu. Fiecare anotimp are același personaj principal: Iisus. Chiar atunci când nu ne dăm seama, Dumnezeu lucrează toate spre binele nostru. Promisiunile lui Dumnezeu despre veșnicie nu expiră, rămân valabile și dau sens vieții noastre.
Sângele lui Hristos nu își pierde puterea de a ne regenera. Se varsă mereu și nu se sfârșește niciodată. Este misterul salvării noastre din suferința veșnică.
În 2023 nu vom trăi două vieți, ci una singură, închinată lui Dumnezeu.
Inspirația există, dar trebuie să ne găsească în rugăciune.
Cei ce fug de Dumnezeu dimineața, cu greu Îl vor găsi în restul zilei.
Cei ce sunt de mulți ani în Biserică știu ce contează cu adevărat.
Dumnezeu nu ne respinge, doar ne redirecționează.
Este un privilegiu nemeritat să avem puterea să jertfim totul pentru Cel care nu a ezitat să își dea viața pentru păcătoși.
Într-o zi, ne vom da seama că Dumnezeu era tot ce aveam nevoie.
Diavolul începe să atace atunci când creștinul e superficial și neatent, când nu mai e vigilent, nu mai veghează, nu mai stă de strajă, nu se mai apără cu platoșa credinței.
Oamenii au înălțat multe petarde și puține rugăciuni de Revelionul 2023. Dacă ne-am trezi până mai avem timp!
Dumnezeu nu îi alege pe cei desăvârșiți, ci îi desăvârșește pe cei care Îl aleg pe El.
Să ne fie frică doar să nu ne pierdem credința. Să nu ne fie frică de nimic altceva.
Să aducem cinstire numai lui Dumnezeu prin tot ceea ce facem și gândim.
Descoperind credința, avem – dintr-o dată – o altă perspectivă, nebănuită înainte.
Dumnezeu este singurul care ne poate oferi mai mult decât ne dorim noi.
Să ne rugăm cu mare atenție. A ne ruga fără atenție e ca și cum am coase de zor, dar fără ață.

Noi ne asemănăm cu o operă de artă: întotdeauna este loc de mai bine şi Dumnezeu promite să ne desăvârşească atâta timp cât mergem înainte prin credinţă, supunându-ne Lui cu încredere şi ascultare.

Aşa cum arată exemplul apostolului Pavel (Filipeni 4, 13), perseverenţa creştină încununată de succes nu depinde de situaţiile favorabile. La fel ca arborii din regiunile muntoase care rezistă de secole furtunilor, şi noi putem rămâne fermi în credinţă dacă suntem înrădăcinaţi în Hristos şi ne bizuim pe puterea pe care ne-o dă Dumnezeu.
Călăuziţi de înţelesul acesta neobişnuit al credinţei, care este, în ultimă instanţă, miezul ei autentic şi care angajează existenţial viaţa fiecărui credincios, devine mai uşor de înţeles de ce anume credinţa e situată deasupra celorlalte forme de cunoaştere şi înţelegere a realităţii.
Dincolo de această vedere mai presus de minte, prezentă în cazul credinţei, se situează dobândirea celor crezute. În ultimă instanţă, afirmă Sfântul Grigorie Palama, forma cea mai cuprinzătoare de înţelegere, vederea cea mai profundă şi mai cuprinzătoare a lumii, adevărata cunoaştere, care vede lumea şi viaţa drept transparente în raport cu Dumnezeu, este vederea celor nădăjduite, vedere proprie vieţii veşnice, modului transfigurat al existenţei omeneşti din Împărăţia lui Dumnezeu.
Credinţa deschide un orizont mai larg de înţelegere a lumii.
***
Singură cale pentru ca un tânăr să se păstreze curat într-o lume tot mai potrivnică lui Dumnezeu este cea de a trăi cât mai curând o experienţă personală a apropierii de Hristos!
În ciuda persecuțiilor, credința rezistă în provincia Zhejiang din China, unde au fost demolate 360 de biserici și peste 1.000 de creștini au avut de îndurat violențele forțelor de securitate.
Liderii creștini (Zhan Yingsheng, Zhang Zhi și Ye Wanjing) au afirmat că sunt gata să își dea viața oricând pentru Hristos.
Credința rezistă, pentru că Hristos nu poate fi înfrânt, precum Isis, Thor sau Vișnu.
***
Ieșire 16, 1: Credința rezistă, deși întreaga comunitate se revoltă împotriva lui Moise și a lui Aaron. Oamenii nu sunt satisfăcuți de propunerile celor doi profeți, dar nici nu au altă sugestie pentru ieșirea din impas. Dincolo de logica omenească, ascultarea de mesajul divin este întotdeauna singura variantă salvatoare.
Înfometați și înfricoșați, oamenii primesc un semn palpabil: mana. Această hrană euharistică îi salvează de la extincție. Dacă nu primim acest medicament divin multă vreme, crește puterea celui rău în noi.
***
Cu hrana terminată și fără apă, Moise avea de condus o mulțime de evrei simandicoasă, mulți furioși nerecunoscători față de ajutorul Domnului. Preferau mulți să se întoarcă în Egipt, să muncească, să construiască, să cultive cereale, să mănânce pâine și usturoi. Primirea manei îi împacă și stinge conflictul în cel mai pașnic mod cu putință.
Ce înțelegem de aici? Faptul de necontestat că pâinea noastră cotidiană este un dar din partea lui Dumnezeu pentru noi. Când ne încredințează o sarcină, ne asigură și resursele necesare îndeplinirii acesteia.
***
Ieșire 17, 1: Cei care cer semne și minuni nu au totală încredere în Dumnezeu. Cei care cred, în schimb, nu mai au nevoie de dovezi suplimentare. Credința rezistă doar dacă îndoiala dispare.
Ieșire 18, 13: Cine știe să asculte de Dumnezeu, precum Moise, știe să empatizeze cu oamenii și să împartă responsabilități.
Ieșire 19, 5: Dumnezeu este al fiecăruia și al tuturor. Cu toate acestea, El a decis să ofere direcția istoriei și maturizarea omenirii din interior, prin intermediul poporului ales.
Ieșire 20, 3: Dumnezeu nu poate fi înlocuit cu nimeni și cu nimic. Prezența Lui înseamnă totul, iar absența Lui din cauza respingerii noastre lasă un mare-mare gol. Dacă Dumnezeu nu ne ascultă într-o biserică, nu trebuie neapărat să schimbăm biserica, ci să ne schimbăm pe noi, renunțând cu adevărat și definitiv la toți idolii.
Ieșire 20, 5: Dumnezeu vede totul și va face dreptate. Cei care Îi aparțin să fie extrem de atenți, să nu își trădeze vocația. Decalogul a fost actual într-o societate primitivă, dar este actual și azi, într-o lume post-industrială, protejând viața umană și inspirând omenirea să acționeze în spiritul solidarității. Biserica stabilește astfel principiile de viețuire creștină, în conformitate cu voia lui Dumnezeu, principii perfect valabile pentru secolul în care trăim.
Să ne asigurăm că nu trecem nimic cu vederea dintre cele esențiale pentru mântuire.
În mod obişnuit, mulţi dintre noi caută să acumuleze cât mai multe cunoştinţe lumeşti, profesionale, dar nu se străduiesc să dobândească cunoştinţe despre cel mai important şi esenţial lucru pentru noi, şi anume despre mântuirea noastră, scrie Serafim Sobolev din Sofia.
Nu e obligatoriu să ne împlinim visele lumești. Dumnezeu poate permite asta, ca un bonus, dar nu este o necesitate absolută.
Mulți visează să locuiască la Cluj, dar nu își permit asta. Ar fi foarte realizați la Slatina sau la Tecuci, unde au familia. Și eu pot visa să fiu preot neplătit la Stockholm sau în Maldive, dar am responsabilități.
Unii reușesc să se realizeze, dar nu este nici acesta un scop în sine. Problema e că nu găsesc pe nimeni să recomand ca îngrijitoare la o grădiniță, de exemplu. Toți vor directoare, nu mai vrea nimeni îngrijitoare. Multe astfel de vise sunt amăgiri care ne blochează. Trebuie să știm când să renunțăm la visele nepotrivite. Nu poți visa să devii arbitru de fotbal, dacă ești aproape corigent la educație fizică.

1 Comment

  1. Marius Matei 15 ianuarie 2023

    Când mintea noastră este ocupată să studieze Cuvântul lui Dumnezeu, șoaptele diavolului nu au pe unde să intre. Scopul Bisericii este ca membrii ei să semene tot mai puțin cu lumea și tot mai mult cu Iisus. Biserica are nevoie de pomi care aduc roade, nu de pomi ornanentali. Succesul e chiar mai periculos decât eșecul, deoarece naște mândrie și aroganță.

    Răspunde

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *