LOADING

Type to search

Ortodoxie si traire

Dumnezeu este bucurie

Share
Dacă suntem creați după chipul lui Dumnezeu și dacă ne străduim să Îl imităm pe Hristos, să nu fim morocănoși permanent, scrie Tim McDonnell. Dumnezeu e iubire, veselie, bucurie, nu proastă dispoziție, nefericire, anxietate.
Dumnezeu este cunoaștere infinită, sfințenie infinită și bucurie infinită. Dumnezeu este omnibucuros. Biserica este un rezervor de bucurie.
Influența Bisericii asupra lumii triste depinde de bucuria ei, izvorâtă din mesajul central al Învierii.
Bucuria este generată de imensa lumină adusă în viața noastră de Hristos, care ne eliberează de sclavia nemiloasă a potrivnicului, scrie Răzvan Bucuroiu. Este bucuria renunțării la idolul fricii induse. După fiecare căutare sinceră a adevărului, rămânem cu o bucurie, mai mare sau mai mică.
E atât de multă splendoare în Cer! La finalul procesului de învățare de pe pământ, să fim capabili să spunem:
– Da! Credem! Te iubim!
● Pierde bucuria interioară doar omul reluctant (îndărătnic, refractar, recalcitrant). Acesta este portretul evanghelic al ipocritului care respinge adevărul doar pentru că are un orgoliu exagerat de mare. Schimbarea începe din interior, nu din judecarea altora.
Dacă facem aceleași lucru și eșuăm de fiecare dată, e evident că trebuie să facem altceva. Să nu ne mai facem speranțe false, să nu mai exagerăm tristeți trecătoare, să acționăm diferit, să ne bucurăm de ce avem, nu să fim triști pentru ce nu avem.
Tragedia apare atunci când uităm de ce Îl iubim pe Dumnezeu și de ce facem lucrurile pe care le facem în Biserica Lui. Să nu uităm că noi nu căutăm o fericire superficială, ci una extrem de profundă. Suntem bucuroși câtă vreme ne bazăm pe promisiunile biblice.
● Bucuria vine de la Dumnezeu. Nu din amintirile legate de filme, muzică sau călătorii. Acestea sunt doar metode de distragere a atenției și de remodelare a gândirii, de uitare a gândului morții. Bucuria de la Dumnezeu vine din credința că El a distrus moartea și vom trăi veșnic fericiți. Bucuria vine din faptul că prădătorii barbari nu ne mai pot face nici un rău, câtă vreme suntem aliați cu Dumnezeu.

Marea noutate a Evangheliei este faptul că Hristos îi numește fericiți tocmai pe cei mai nenorociți, mai suferinzi, mai săraci. Aceștia sunt cei mai bucuroși, deoarece își pun întreaga nădejde în Dumnezeu, nu în ei înșiși. Deci, fericirea adevărată nu este în această lume, nu este în această viață, ci în Rai. Să ne bucurăm că suntem afoni și nu ne mândrim cu vocea, să ne bucurăm că nu suntem bogați, că nu avem funcții, că nu avem succes lumesc. Ca Hristos să crească în noi, să ne micșorăm.

● Dumnezeu ne iubește, în ciuda dispozițiilor noastre schimbătoare și imprevizibile. Suntem bucuroși, deoarece avem mari șanse de iertare și de împăcare. Nu e totul pierdut. De fapt, nu e nimic pierdut.
Există ceva în bucuria duhovnicească care învinge fără drept de apel răutatea și tristețea din jur: harul. Hristos nu a ținut fericirea departe de noi. Este infinit mai bine a fi cu Hristos, decât a fi fără El.
● Să facem ce ne place, dar să Îi placă și lui Dumnezeu și vom avea bucurie deplină!
Darul cel mai mare pe care Biserica îl poate oferi omenirii este o licărire a bucuriei îngerilor de a fi mereu cu Dumnezeu, scrie Robert Wilken. Biserica deține soluția divină la toate tristețile lumii, este rezervorul de bucurie. Biserica oferă speranță, salvare și adăpost. Unii nu găsesc bucuria, deoarece nu o caută unde trebuie.
● Vitezda este scăldătoarea bucuriei. Dumnezeu nu a uitat de cel suferind. Dumnezeu îl vede pe omul care are cea mai mare nevoie de el. Pentru toți cei suferinzi, Dumnezeu este singura lor scăpare, singura lor bucurie. Dumnezeu este punctul lor de sprijin, fără de care nu pot suoraviețui. Dumnezeu lasă întotdeauna omului o cale de a se întoarce la El.
Nu e suficient să căutăm citate pe internet. Trebuie să participăm la Ospățul Bucuriei, la Sfânta Liturghie, să ne împărtășim cu Hristos. Aceasta este cea mai mare bucurie a noastră, că putem fi Biserica vie a Dumnezeului celui Viu.
● Viața aceasta se termină așa cum se termină o melodie, un dans. Dar nu e sfârșitul. De abia atunci bucuria nu mai e întreruptă de nimic și de nimeni.
● Noi formăm un popor aflat în căutarea unei bucurii fundamentale. Nu o putem găsi singuri.
Biserica deschide o fereastră spre o bucurie mai mare decât cea pe care o cunoaștem. Aici găsim un alt mod de viață.
● Oamenii care știu de ce fac ceea ce fac în Biserică vor fi inundați de bucurie și de fericire.
Toți însetăm după fericire. Biserica are răspunsul pentru oricine caută această fericire. Aici o găsim cu certitudine, pentru că aici a depozitat-o Hristos.
● Dorința de a fi fericit este motivația fundamentală a tuturor deciziilor pe care le luăm în viață. Cine caută, va găsi.

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *