Peștera în care ne temem să intrăm deține comoara pe care o căutăm. Cea mai mare teamă a noastră nu ar trebui să fie de eșec, ci de a reuși în lucruri din viață care nu contează cu adevărat.
Biblia se citește în lacrimi, deoarece este despre ele.
Dumnezeu oprește soarele pe cer: nimic nu este imposibil. Dumnezeu va opri lacrimile noastre: bucuria e posibilă. Seminția lui Iuda este generoasă cu seminția lui Simeon (Iosua 19, 9): creștinii sunt generoși cu nevoiașii, din abundența lor dăruiesc celor lipsiți. Debora este victorioasă (Judecători 4, 4): sfântul Ambrozie scrie că este biruința credinței.
Hristos ne ține în viață, El este liniștea noastră, scrie un sfânt contemporan.
Deși Dumnezeu face multe minuni în popor, unii tot renunță la credință, să nu ne descurajeze acest lucru (Judecători 13, 1).
Sfântul Nectarie ne spune de ce să nu ne fie frică: deoarece – înainte de a ne trimite crucea – Dumnezeu a măsurat curajul nostru.
● După încercări, urmează bucuria duhovnicească.
● Sufletele care au fost atinse de Dumnezeu nu se mai tem de nimic, ci simt o bucurie imensă.
● Rugăciunea este lumina sufletului, putem evada din întuneric, panică, groază.
Unde este sfințenie, acolo este și curaj, scrie sfântul Ioan Gură de Aur. Curajul este cea mai importantă dintre toate virtuțile pentru că fără curaj nu poți practica nici o altă virtute în mod constant. Toată fericirea depinde de curaj, de speranță și de har.
● Omul ajuns la măsura sfințeniei este purtător al bucuriilor cerești, cum zicem în Acatistul Sfântului Nectarie.
● Prin sfințenie se învinge răutatea lumii.
‘● Sfântul devine vlăstar al evlaviei îngerești, vas al blândeții, tezaur al iubirii, adiere a veșniciei, cărare a bucuriei și a curajului, candelă a purității, ocean de răbdare, pildă de îndurare, steag al biruinței, urmaș al apostolilor.
Cei dragi ai noștri care trec Dincolo ne pregătesc și nouă loc. Atunci când șansele noastre de mântuire vor fi maxime, vom merge și noi Acolo și îi vom revedea. Fără frică. Ei doar merg puțin înaintea noastră și vom merge și noi când va dori Stăpânul.
● A inventa un trilion de alte galaxii, în loc de a crede într-un singur Dumnezeu, doar pentru a explica inexplicabilul, este un semn de întrebare chiar pentru cei care merg exclusiv pe mâna științei. Un singur Dumnezeu ne poate dărui fericirea veșnică, în universul Împărăției Cerurilor.
