LOADING

Type to search

Editoriale

Ingerul nostru plange!

Share

Cine e cel caruia evitam sa ii rostim numele si sa ii punem in aplicare ideile, daca nu mai putin decat o furnica muribunda, in comparatie cu Dumnezeu cel Absolut? Un minuscul sfidator si amenintator, care stie ca e iremediabil condamnat! O furnica valvoi care aduce doar foamete. De acest musuroi scapam azi prin spovedanie. Daca ingerul nostru pazitor ar trebui sa relateze ultima zi din viata noastra, ce ar spune despre noi? Pacatul din inima noastra este o bomba cu ceas: azi o dezamorsam prin Pocainta. Evitam un razboi nuclear al inimilor prin depietrificare si ajutorarea orfanilor.

Ne rugam pentru femeia arsa de vie in lift, pentru toate victimele indobitocirii noastre si pentru toti oropsitii. Cu fiecare rugaciune curata aprindem o lumanare pentru bunicii nostrii. Cu fiecare donatie platim o rata nepotilor nostri. Cu fiecare respiratie tanjim dupa liniste. Succesul lumesc este efemer, un fum scurt, dar innecacios. Cata bucurie: IPS Andrei revine la Biserica taietorilor de sare din Turda, dupa 33 de ani! Nectar arhieresc: „Promisiunile făcute de Dumnezeu se împlinesc! Promisiunile pe care le face Domnul Hristos în Evanghelii și pe care ni le transmite nouă Sfânta Scriptură sunt acelea că, odată și odată, nu știm noi când, el va veni a doua oară. A venit atunci la Crăciun să dea alt sens istoriei universale, să o despice în două, dar va reveni ca să-i plătească fiecăruia după faptele sale”.

Singurul plan de viitor este caritatea – raspuns la Parusie. Singurul concediu este mersul pe apa – excursia la rudele de Dincolo. Nu reprosam, nu scuipam, nu instigam: Duhul pacii si al blandetii ramane in noi. Multumim, Doamne, pentru miile de talanti oferite robului Tau, Stelian preotul: „Postul este un act de jertfă, Postul este un act de renunțare. Sigur că Postul nu este numai alimentar, dar este în primul rând și alimentar, ori toate aceste mâncăruri de post, așa-zisele mezeluri de post nu fac nimic altceva decât să alunge, din imagine, din pregătire, din inima și de pe masa creștinilor Postul. Și atunci, pentru Biserică, socotesc că toată această manifestare a societății de astăzi este o provocare și trebuie să fim mai atenți la acest lucru și să ieșim mai mult în relief în încercarea de a-i proteja pe creștini de astfel de încercări, zic eu a celui rău, de a elimina din viața lor actul de jertfă, de renunțare și de sacrificiu care este Postul”. Este o binecuvantare heruvimica sa fii sfatuit de acest erudit preot profesor, Stelian Tofana!

La noi in parohie, copiii au colindat emotionant. Un superlativ serafimic! Toti au cantat inaltator, cu un plus pentru Diana, care, la doar 7 ani, ne-a surprins cu un talent fantastic. Multumim doamnei preotese Daciana, doamnei profesoare Maria si tuturor celorlalti implicati. Azi, dupa Dumnezeiasca Liturghie, o surpriza: copiii de la gradinita ne-au colindat atat de frumos la biserica! Si multi tineri la spovedit: Mare esti, Doamne, si minunate-minunate sunt lucrurile Tale! Da, ne pregatim pentru o Zi de Nastere, dar nu una oarecare! Ei, nu putem merge la aceasta Zi de Nastere fara Sarbatorit; nu se cade nici sa intram cu lada de bere!

Seara duhovniceasca, invitat parintele Mihai: „Occidentul tulburator si tulburat s-a departat de Pruncul Iisus si prefera beteala ieftina. Dragi copii, Mos Craciun exista! Este Tatal ceresc care Isi trimite Fiul pentru noi, cel mai minunat Cadou! Darul nostru este celebrarea luminii treimice vesnice. Nu are nici un rost Craciunul daca noi nu comunicam intre noi si daca noi nu ne iubim. Si e atat de minunata reactualizarea Nasterii in fiecare om! De aceea, sa nu fim superficiali! Sunt atat de multi oameni care nu au nici macar o coaja de paine pe masa: sa Il imprumutam pe Domnul Hristos! Ingerul nostru plange, pentru ca respingem iubirea. Sa nu il osandim pe dragul nostru inger prin pedeapsa noastra. Alergati la imputernicitii Domnului Hristos, preotii, pentru sfat, iertare si binecuvantare!” Azi, ingerul e bucuros: am scapat de zgura pacatului si fagaduim sa fim constanti in Bine. Si daca ingerul nostru nu mai plange, anticipeaza impreuna-bucuria vesnica! Ingerul nu mai plange: prin spovedanie, regasim inocenta si bucuria Nasterii din copilarie, ce sentimnte! Parintele Marcel ne spunea despre ingerul care a impartasit un muribund la care preotul intarziase sa vina. Cat ajutor angelic!

Ne rugam pentru pace, sanatate si liniste, pentru vesnicie si iubire Domnului Hristos, Maicii Sfinte, sfintilor Ipatie, Ioan Rusul, Pantelimon, Nectarie, Bonifatie, Aglaida, Timotei, Polieuct, Tesalonica, Ghelasie, Olimpiodora, Gaiu, Hermes, Gaudentie, Silvestru, Teodota, Serafim, Serghie, Zorz, Teona, Onufrie, Sinclitichia, Sais, Teoid, Domnina, Tatiana, Romano, Vasilisa, Marchian, Carterie, Sameu, Chir, Attic, Agaton, Teofil, Eladie, Amonie, Anastasia, Anisia, Melania, Zotic (hranitorul de orfani) si Agni.

De pe www.ortodoxiatinerilor.ro am preluat un fragment din „Harta saracilor” din Galati:

„Ionica: O găsești la Catedrală și în împrejurimi, precum intersecția dintre Basarabiei cu Domnească. Are peste 30 de ani, dar este greu să-i apreciezi vârsta, din pricina chipului desfigurat de multele bătăi primite de la frații ei, bețivi notorii. Deși vorbește stâlcit, semn al unui handicap psihic, este o blândețe de om. De cate ori intri in discutie cu ea are privirea senină și se bucură ca un copilaș de orice i-ai da. Ionica este un Iov și un Lazăr al secolului XXI. Un Iov pentru că îndură atâta suferință cu o răbdare și seninătate care nu par a fi din lumea aceasta și este un Lazăr pentru că trăiește asemeni câinilor și împreună cu câinii, din firmiturile de aducere-aminte ale trecătorilor. Am convingerea neclintită că la Judecata Finală o vom vedea cu toții îmbracată în Slava lui Hristos și strălucind asemenea Lui.

Bătrânica țigancă din jurul Catedralei. Are peste 70 de ani, este foarte respectuasă. Dacă îi dai ceva, te pomenește cu glas tare, recunoscător, ca și cum ai fi scăpat-o de toată sărăcia: ”Dumnezeu să te miluiască, mamă!”

Bătrânelul gârbov de la Biserică „Înălţarea Domnului”. Are peste 70 de ani și este gârbov, iar cocoașa îi este mai înaltă decât capul, astfel încât nu depășește 1,50 m în înălțime. Cu toate acestea nu este duminică în care să nu vină la Sfânta Liturghie. Nu întârzie vreodată la slujbă și nu pleacă niciodată mai devreme. De obicei stă la ușa bisericii, însă cu fața spre altar, fără să întindă mâna. Totuși, dacă îi oferi ceva primește liniștit. Sunt convins că Dumnezeu se folosește de credința lui fierbinte care sfidează neputința, pentru a ne rușina puturoșenia și indiferența de a nu merge la biserică sau de a scurta slujba. Așa ne mustră Dumnezeu prin exemplul celor mai slabi decât noi, că n-avem scuze.

Familia de săraci de la Biserică „Înălţarea Domnului”. Sunt țigani dar nu sunt insistenți sau gălăgioși, ci au mult bun simț. De obicei stau așezați la întrarea din curtea bisericii. Bunica lor, este și foarte credincioasă. În timpul Sfintei Liturghii citește câte o cârțulie de rugăciuni, acolo unde așteaptă și mila credincioșilor. Nepoțelele și nepoțeii stau și ei adunați în jurul bunicii așteptând cuminți ceva dulce, ca orice copil.

Bătrânelul de la Biserica Sfântul Ilie . Duminica, mai bine de jumătate din zi, și uneori în cursul săptămânii, stă smerit și tăcut pe gărdulețul de metal din fața biserici.

Bătrânica de la poarta secundară din Billa. Are peste de 70 de ani și are probleme mari cu vederea. Stă ghemuită, cu privirea în jos, în tăcere. Este o mână de om. Dacă îi dai ceva, îți mulțumește cu glas aproape stins dar duios.

”Nebunul” de la capătul Parcului CFR. Stă pe un scaun cu rotile, ciufulit, zoios și nu are nimic de încălțat în picioare. Cu toate că nu este în toate mințile, seninul din albastrul ochilor săi trădează că în acel trup oropsit se afă un suflet răstignit care așteaptă îndurare, asemenea lui Hristos pe cruce.

Familia Midoi locuiește într-o casă bătrânească în apropierea Băii Comunale, mai precis, vis-a-vis de direcțai Impozite și Taxe a Primăriei Galați, de pe strada Basarabiei. Nouă suflete, din care doi părinți și șapte copii. O parte din cei mici se joacă prin împrejurimi. Îi găsești pe-afară aproape la orice oră din zi. O eugenie, o portocală, îndulcește amarul acestor copilași strâmtorați cu sărăcia.

Pansela, o fetiță de 10 ani. O găsești cerând ajutor la ieșirea laterală a magazinului Modern. Deși umblă neîngrijit este frumușică foc. Are zece ani și locuiește pe strada Columb nr. 53. Mai are încă cinci frați, tatăl ei este la pușcărie pentru omor din culpă și de aceea mama lor se descrucă cu greu.

Obiectivul nostru este să populam harta cu sărmanii din toată ţara, şi este nevoie ca fiecare din voi să observe şi să semnaleze locul unde a văzut de mai multe ori oameni necăjiţi, în orașul în care locuiește. Harta interactivă a săracilor va fi modificată de noi şi din acest motiv toţi cei care vreţi să semnalaţi locul în care se află astfel de oameni o puteţi face:

Iubitul parinte Arsenie Boca, in prag de Craciun: „Nașterea Veșnicului în timp, Atotputerniciei în dulama smereniei, a Celui mai presus de ființă, prunc în brațele Fecioarei, nu poate rămâne un fapt divers în finele timpului. Nașterea lui Iisus nu e un fapt care să poată fi ros cu dintele timpului, un fapt sortit învechirii. Cu cât timpul adaugă veacuri după veacuri, creând perspectivă, cu atât Iisus e mai mare și mai apropiat de noi. Cel născut de două ori, odată din veșnicie și a doua oară în timp, a antrenat veșnicia în timp, încât veacurile repetă Nașterea Lui, ca o renaștere a lor. Timpul inevitabil se învechește: numai veșnicia e nouă și mereu aceeași.

Numai Cineva, mai viu ca oamenii și care e cu adevărat un ideal nemincinos al omului, fiindcă ”El e același: ieri, azi și va fi în vecii vecilor”. Și astăzi, ca și în ziua Nașterii Sale, unii Îl iubesc și alții Îl urăsc. Oamenii sunt antrenați, unii într-o patimă pentru patimile Lui și alții într-o patimă pentru misiunea Lui. Unii sunt în Destinul lui Iisus, alții fără Destin și fără Sens. Deci dacă întrebarea ”Cine este Iisus?” a crescut cu veacurile și cere fiecărei generații un răspuns decisiv, noi nu putem răspunde decât într-un glas cu Tatăl, într-o vestire cu Îngerii, într-o propăvăduire cu Apostolii, într-o mărturisire cu Mucenicii și cu toți Sfinții, și într-o afirmare cu toată creștinătatea a două milenii: ”Acesta este Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul lumii”. Saltul permanent al fiecărui cosmos din îndoiala omenească în certitudine dumnezeiască. Dacă cineva a ajuns la siguranța aceasta și o poate acoperi cu viața, în acela S-a născut Iisus, naștere care-i deschide zarea veșniciei încă fiind în veacul acesta. Cu Iisus se naște și explicața omului și explicația lumii.

Marius Matei

Preot in Floresti, jud. Cluj. Autor al cărții "Harta credinței. Meditații catehetice pentru copii și adulți", Editura Lumea credinței, București, 2020.

  • 1

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *