LOADING

Type to search

Editoriale

Logica divină nu e absurdă

Share

Idolatria presupune încrederea în bani, nu în Dumnezeu, scrie G.K. Beale. Credința presupune cu totul altceva, și anume strădania de a fi în prezența lui Dumnezeu și de a nu fi obsedat de bani. Dumnezeu nu ne cere niciodată ceva absurd, ci dorește ca noi să ne atingem potențialul maxim, pentru a ne putea bucura de fericirea veșnică (să nu fim timorați în Rai).

● Într-o întâlnire cu actorul comediant Charlie Chaplin, acesta i-a spus lui Einstein, mai în glumă mai în serios: “Pe mine mă aplaudă, deoarece mă înțeleg toți. Pe tine te aplaudă, deoarece nu te înțelege niciunul”. Einstein avea și o zicere preferată: Dumnezeu nu joacă zaruri. Are grijă de toate, nu ne lasă pradă hazardului. Nu ne bazăm exclusiv pe rațiune, dar nici nu ne lăsăm creierul la intrare atunci când venim la biserică. Ar fi absurd să preferăm banii moștenirii veșnice. Nu înțelegem logica lui Dumnezeu, deși ea nu este absurdă, ci doar suprafirească. Dacă nu protejăm, dacă nu căutăm și dacă nu ne implicăm cu toată inima și cu tot cugetul în logica lui Dumnezeu – dovezile existenței Sale, pe care El Însuși ni le-a pus la dispoziție – atunci fiecare părticică esențială a credinței creștine va fi considerată lipsită de logică și neadevărată, lucru care o va lipsi de orice acceptare rațională, scrie Ravi Zacharias.
Faptul că vom ajunge de aici în Rai nu este imaginație, ci logică divină. Uneori nu înțelegem întreg procesul, dar importantă este finalitatea lui. Acesta este începutul înțelepciunii, nu sfârșitul ei. Cred, pentru că nu e absurd, scrie Dănuț Jemna.
E absurd să adunăm comori pe pământ și e logic să căutăm comori în cer. E absurd să iubim lucrurile și e logic să Îl iubim pe Dumnezeu. E absurd să ne punem nădejdea în bani și e logic să ne punem nădejdea în Dumnezeu. E absurd să fim necredincioși și e logic să ne lăsăm salvați de El. E absurd să credem în zeița Eostra / Easter și e logic să credem în Dumnezeu.
Logica lui Dumnezeu o vedem în fiecare duminică la Evanghelie și în Joia Mare la Denie. E absurd să ratăm o asemenea șansă de a ne întâlni cu Dumnezeu prin Evanghelie, prin Euharistie și prin empatie / milostenie. E absurd să ne tulburăm și e logic să ne liniștim.
E logic să păzim Poruncile Lui și e absurd să nu ne împăcăm cu El. E logic să Îl iubim și e absurd să Îl urâm. Dumnezeu ne vorbește prin Evanghelie, ca să nu ne poticnim. Suntem fericiți, deoarece Mângâietorul a venit la noi și nu ne mai înfricoșează legiunile ostile. E logic să ne aliem cu El și e absurd să nu facem asta.
Trăim în logica învierii, nu în absurdul suferinței. Important e să intrăm în Rai, nu contează data când se va întâmpla asta. Dumnezeu ne iubește, pentru că noi Îl iubim pe Fiul Lui. Cuvântul lui Dumnezeu este adevărul, să ne hrănim zilnic. E absurd să fim înfometați, câtă vreme hrana ne este la îndemână. E absurd să avem atât de mult timp de pregătire și să fim nepregătiți.
E absurd să căutăm mărturii mincinoase împotriva Lui și e logic să iubim adevărul. E absurd să Îl scuipăm și e logic să Îl îmbrățișăm. E absurd să Îl învinuim pe Cel ce ne scapă de vină și e logic să Îi cerem iertare.
Cea mai rea zi din cele rele nu e atât de rea încât să nu putem primi harul lui Dumnezeu, scrie Jerry Bridges. E logic să fim optimiști și e absurd să fim deznădăjduiți. Nu suntem înfrânți, suntem doar neascultători care deprind ascultarea. E logic să ne predicăm nouă înșine Evanghelia în fiecare zi. În fiecare zi în care nu urmăm sfințenia ne conformăm absurd lipsei de sfințenie a lumii din jur. Este logic să ținem minte că Dumnezeu este suveran absolut, că El este infinit în înțelepciune și perfect în iubire. E logic să ne apropiem de Scriptură zilnic cu smerenie și să scăpăm de frământări absurde.
Hristos nu ne-a chemat să fim asemenea celor din jurul nostru. El ne-a chemat să fim asemenea Lui. E logic ca harul Lui să fie mai mare decât păcatele noastre și absurd să uităm asta. E logic să ne căim de păcate și e absurd să ne justificăm.
Dragostea Lui este extraordinară, cu cât o simțim mai mult, cu atât o dorim mai mult, scrie Joel Beeke. E absurd să dorim ura și mânia. E logic să căutăm fericirea veșnică. Hristos nu e doar un profesor de morală. El e Dumnezeu – șansa noastră la veșnicie. E absurd să Îl considerăm un tâmplar. E logic să credem că viața de acum este un pelerinaj și este absurd să credem că viața de acum este o destinație.
Hristos dăruiește fiecăruia un bilet către locul unde plângem doar de fericire. E absurd să aruncăm la coșul istoriei acest atuu. E logic să validăm biletul. Hristos nu a murit doar ca să ne ducă în Rai. El a murit ca să aducă Raiul în noi. Cei mai mari păcătoși din Scriptură, corupți și criminali, ne învață cele mai frumoase rugăciuni: Milostiv fii nouă, păcătoșilor! Pomenește-ne pe noi, Doamne, când vei veni în Împărăția Ta!
Să nu piară râvna noastră după Dumnezeu, ca să nu piară și dragostea.
☆ Dan Marcovici

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *