LOADING

Type to search

Editoriale

MĂNĂSTIRILE SUNT AVANPOSTUL TRAIULUI SĂNĂTOS

Share

Academicianul Ovidiu Bojor spunea, pe bună dreptate, că tratamentele îndelungate sunt numai cele oferite de natură, nu cele cu medicamente de sinteză (chimice). Da, este o observaţie foarte corectă şi demnă de a fi luată în seamă, deoarece cu toţii, mai ales de la o anumită vârstă, suntem nevoiţi să apelăm la tratamente zilnice pentru diferite afecţiuni – cronice sau acute. Acest obicei de consum este confirmat şi de statisticile care spun că România este o ţară cu un consum foarte mare de medicamente, mai mare chiar decât media generală a Uniunii Europene. Aşadar, românii înghit pastile cu pumnul fie după o recomandare a medicului de familie ori a specialistului, fie după ureche – că aşa au auzit ei la o vecină sau au văzut la televizor…

Dar nu e bine, iată, să folosim doze zilnice de medicamente de sinteză pe perioade lungi de timp, căci prin acumularea acelor substanţe chimice apar nedoritele efecte secundare. Singurele tratamente care pot fi păstrate pe perioade lungi sunt cele naturale, cu plante, legume, fructe şi seminţe. Aşadar, farmacia verde este cea care nu se dezminte. Şi asta pentru că Dumnezeu a făcut toate pentru a-i dărui omului viaţă şi sănătate, nu pentru a se îmbolnăvi şi a muri. Dar tot Ovidiu Bojor spunea: „Consideraţi moartea doar ca un început.” E clar, nonagenarul nostru vorbeşte cu înţelepciunea vârstei, a profesiei, dar şi a credinţei nestrămutate în Creator. Toate aceste lucruri l-au adus la o venerabilă vârstă, la care a înţeles că echilibrul boală – sănătate chiar există şi depinde de noi, că raportul muncă – odihnă este esenţial, că a posti „ortodox” e foarte important, dar la fel de important este să-ţi păstrezi cumpătarea după ce ai postit, că slujbele religioase atrag starea de bine şi de armonie sufletească… Dar oare toate acestea nu ni le spune Biserica de 2.000 de ani? Este ceva nou sub soare? Sau doar modul în care ni se spune e unul nou?

Da, mai degrabă asta ar fi explicaţia… Modernitatea a reinventat modul a spune anumite lucruri. Iar dacă ţinem cont de asta, vedem că nimic nu s-a schimbat pe fond. Dar mai vedem ceva: faptul că mânăstirile sunt ele însele – culmea! – avanpostul modernităţii, cu toate perceptele ei de stil de viaţă sănătos şi echilibrat. Şi atunci? De ce să nu urmez ceea ce bătrânii ştiau deja, dar nu ştiau să o spună pe limba noastră, a celor de azi? Aşadar, haideţi înapoi la Biserică sau înainte, spre descoperirile ştiinţei. Căci tot acolo ajungem, asta e clar!

A APĂRUT NUMĂRUL 9 AL REVISTEI LEACURI & REȚETE MĂNĂSTIREȘTI!

Previous Article
Next Article

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Next Up