Momeala

Iisus ne îndrumă cum să fugim de uneltirile celui viclean. El este singurul Prieten adevărat al omenirii. Nu este suficient să știm că Dumnezeu există, dacă nu facem din căutarea Lui scopul principal al vieții noastre. Suntem aici ca să învățăm să Îl iubim pe Dumnezeu mai mult decât iubim păcatul.

Cu cât vom cunoaște mai bine Evanghelia, cu atât Îl vom iubi pe Hristos mai mult. Cu siguranță, Hristos nu este neconvingător în nici o împrejurare.

***

Cum prinzi un criminal? Îl atragi în momeală. Iisus este momeala, iar Lucifer a căzut în capcană și a pierdut. Răul a fost prins, deconspirat. Cine se mai aliază cu răul nu mai are nici o scuză.

Frica este o cursă care ne împiedică să mergem înainte, frica ne face o momeală ușoară pentru diavol. Curaj, Iisus a zdrobit iadul! Bătălia decisivă s-a dat deja. Iisus câștigă întotdeauna și nu pierde niciodată.

Cel ce ne momește a fost momit.

Dumnezeu nu greșește niciodată distribuția. Degeaba ne visăm regi cu sute de talanți. Să avem încredere în regia Lui cu final fericit!

***

Cel mai bun lanț de aprovizionare este cel care nu are început și nu are sfârșit.

***

În tema Paștelui găsim ideea victoriei. Câștigul este posibil, este realizabil, este arvunit deja. Diavolul știa că Golgota este o capcană, dar nu s-a putut abține de la a ucide, chiar dacă intuia consecințele. Astfel, mulți dintre sclavi au fost eliberați din iad. Era ceva fără precedent, părea prea frumos ca să fie adevărat, dar era aievea.

***

Pe Cruce, Mesia a învins toate forțele răului. Asta înseamnă că toți oamenii pot fi eliberați, nu doar unii, dacă își doresc și Îl recunosc pe Mesia drept Eliberator.

***

Pavel spunea povestea veche a Israelului condus de Dumnezeu, dar cu un final nou: Iisus (nu Cezarul) este singurul Domn. De ce era respins mesajul: un Crucificat nu putea să îi îmbogățească. De ce era acceptat: dorința de libertate și de adevăr. Încă de la început, „ciudații” lui Mesia erau săraci și fericiți. Ce ieșea în evidență: grija față de săraci. Călătoria spre Noul Ierusalim ceresc era mai importantă decât mutarea și îmbogățirea în Roma. Cezarul încerca să îi oprească din afluxul spre capitală, Mesia dimpotrivă din pelerinajul cel nou, de nebănuit înainte.

***

Pavel era limpede: Se întâmplă ceva nou. Cei ce privesc în direcția greșită, vor pierde șansa fericirii. Pe lângă Avraam, Moise și David, în narațiune mai apare un personaj, care devine principal: Iisus.

***

Păgânii au răstignit atât de mulți creștini, încât au rămas fără lemne pentru cruci. Dar creștinismul a triumfat, prin puterea lui Dumnezeu. Mesia nu a murit în zadar!

***

Dumnezeu pune toate lucrurile în ordine, în rânduială, neîncurajând dezbinarea sau haosul.

***

În CV-ul unui creștin nu sunt trecute victoriile militare sau financiare, ci sufletele aduse la Hristos. Cel mai important cuvânt este salvare (izbăvire, mântuire). Pentru apostolii din toate generațiile, harul Lui era de ajuns. Salvarea: Dumnezeu a făcut ceea ce a spus dintotdeauna că va face.

Nu este și nu poate fi vreodată adevăr fără Hristos.

***

Furtuna ateistă nu dă nici un semn de potolire deocamdată. Dar noi știm Cine potolește furtunile. Trebuia să vină furtuna, ca să ne trezim. Anticipăm deja curcubeul și lumina, bucuria și fericirea. Furtuna va trece. Iar noi, cei ai Lui, vom trăi veșnic în Regatul fără furtuni.

Nava lui Hristos nu va naufragia. Salvarea este la îndemână.

 

***

În Hristos, Dumnezeu a pus capăt vechii lumi a haosului, vicleniei, ticăloșiei și morții. Noi suntem poezia lui Dumnezeu, scrie N.T. Wright, opera Lui de artă. Biserica este locul unde Dumnezeu cel viu este prezent în mijlocul nostru, descoperindu-ne slava Lui.

Creștinismul a schimbat lumea în bine, a adus generozitate și bunătate, în locul cruzimii și al sălbăticiei. Nu contează decât un singur lucru: să Îl iubim pe Dumnezeu.