Nu este lege!

Aplecat cu duhul asupra cuvintelor Domnului, Apostolul neamurilor scrie:

Iar roada Duhului este dragostea,bucuria,pacea,îndelunga răbdare,facerea de bine,credinţa,blândeţea,înfrânarea,curăţia – împotriva unora ca acestea nu este lege.

 

Ce înţelegem când auzim această noţiune? DEX-ul ne oferă o amplă explicaţie din care aflăm că legea este normă cu caracter obligatoriu stabilită şi apărată de puterea de Stat.

În trecutul nu prea îndepărtat poporul nostru se conducea după o seamă de legi nescrise numite şi legi ale pământului în virtutea cărora societatea rurală  prospera,oamenii trăiau în bună înţelegere pentru că aceste norme de conduită civică descindeau direct din Legile Lui Dumnezeu.Încălcarea sau nerespectarea lor atrăgea după sine oprobiul public (care îl făcea pe cel ce greşea “să intre în pământ “de ruşine)precum şi pedeapsa ca măsură de îndreptare hotărâtă după gravitatea faptei.

 

Pentru a fi viabilă şi să aibă eficienţă şi susţinere publică legea trebuie să stabilească şi să îndeplinească acele criterii după care oamenii să trăiască şi să se comporte cum se cade,cum se cuvine.

Societatea noastră ca orice societate contemporană adăposteşte la  sânul ei indivizi care înţeleg să acţioneze sub legile tradiţionale care promovează valorile creştine dar şi inşi certaţi cu legea care luptă să impună fărădelegea drept normă de conduită.

Dacă trăim în Duhul ,în Duhul să şi umblăm ne spune Apostolul şi se cuvine să urmăm învăţăturilor Bisericii ca să ne mântuim căci mântuirea vine din credinţă nu din faptele trupului care sunt opuse ontologic Duhului şi se fac pierzătoare de suflet.

 

Degetul Lui Dumnezeu

 

Pentru ca oamenii să nu rătăcească şi să cadă în păcate şi-n nevoi de moarte Dumnezeu a dat poporului ales şi celor ce-i vor urma Tablele legii pe care erau inscripţionate poruncile Sale. Patruzeci de zile a postit Moise şi s-a rugat pentru popor în muntele care ardea de slava Lui Dumnezeu iar după această penitenţă s-a mâhnit foarte văzând rătăcirea lui şi ridicând tablele le-a sfărâmat de stâncă. Văzând râvna robului Său Dumnezeu nu l-a pedepsit pentru acest gest necugetat şi a vrut să piardă poporul lui Israel dar Moise din nou a postit şi s-a rugat înduplecând mânia Domnului cu dreptate pornită asupra lor. I-a poruncit să cioplească alte două table şi să se suie cu ele în munte ca El să scrie cu degetul Său  poruncile pentru popor. I le-a explicat apoi lui Moise poruncindu-i  să le tâlcuiască în mijlocul aşezării astfel încât nimeni să nu aibă cuvânt de îndreptăţire că n-a ştiut.

 

Aceste legi sunt drepte,clare,pe înţelesul tuturor. Două porunci – a şasea şi a şaptea sunt legate între ele căci decurg una din alta:Să nu fii desfrânat;Să nu ucizi.

 

Una din plăgile ucigătoare de suflet ce defineşte veacul acesta este desfrânarea. Când foloseau acest cuvânt părinţii noştri se refereau la cel care prin comportamentul său scandalos ieşea în afara normelor morale stabilite şi acceptate de majoritatea locuitorilor unei comunităţi. Omul desfrânat este cel care n-are ruşine,nu-şi stăpâneşte instinctele,nu-şi pune pază gurii şi este robul pântecelui.

Desfrânat,destrăbălat,deşuchiat,dezmăţat,stricat este cel care nu ţine cont de nici o normă de comportament social şi se manifestă după propria voinţă sfidând orice constrângere morală civică ori spirituală. Acest soi de individ îşi orientează greşit pornirile din dorinţa de a fi liber însă această libertate pe care o dobândeşte astfel –o libertate a trupului va genera şi fapte pe măsură precum şi consecinţele lor asupra propriei persoane şi chiar a întregii societăţi. Sfântul Apostol Pavel ni le enumeră: adulterul,desfrânarea,necurăţia,închinarea la idoli,fermecătoria,vrăjitoria,vrajba,cearta,zavistia,mânia,gâlceava,dezbinarea,eresul,pizma,beţia,uciderea,etc.

 

Sfinţii Părinţi ne avertizează că iubirea de sine este cauza tuturor patimilor şi începutul tuturor relelor pentru că această iubire egoistă ,nefirească zămisleşte patimile:lăcomia,iubirea de arginţi,iubirea de stăpânire,slava deşartă.

 

Omul zilelor noastre şi-a făcut idol din propriul trup căruia se poate spune că i se închină,deoarece îi dedică întreaga lui existenţă,îşi pune nădejdea în capacităţile lui,extrapolându-i funcţiile dar negându-i menirea.

Nu firea în sine e păcătoasă spune Sfântul Ioan Casian chiar dacă o folosim noi rău.De fapt îmboldirea trupului a fost lăsată de Ziditorul spre naştere de prunci şi spre continuarea neamului omenesc prin coborâre unii de la alţii.

 

Acum plăcerea ţine loc de virtute ,batjocorind natura omului care a fost creat pentru a fi o fiinţă spirituală. Sfântul Clement Alexandrinul vorbeşte ca pentru mileniul trei despre omul care neagă dimensiunea spirituală a trupului şi destinaţia sa transcedentală,dispreţuieşte chipul Lui Dumnezeu după care este el însuşi făcut şi uită de firea omenească.

 

Omul fără Dumnezeu trage după sine în prăpastia nefericirii tot ce-i stă în cale pentru că păcatul îl înrobeşte şi-i răpeşte dorinţa de a trăi şi a merge mai departe. Din zilele lui Moise până acum omenirea a mâniat pe Dumnezeu făcându-şi chipuri turnate lăsându-se călăuzită de oameni care au nesocotit Legile Lui.

Deşi mulţi drepţi se roagă pentru popor,Dumnezeu nu va  schimba nici o cirtă din Legea Sa pe care ne-a lăsat-o pentru veşnicie. Nu Legile divine trebuie adaptate nevoilor umane ci,omul trebuie să se supună acestor legi.

 

Constituţia “o lege” fără Dumnezeu ?

 

După atâta jertfă şi mărturie adusă de creştini de-a lungul timpului spre slava Lui Dumnezeu suntem îndemnaţi acum să ne călăuzim după fanteziile trupului. Oameni care şi-au câştigat întrucâtva respectul celorlalţi prin activitatea lor profesională odată ajunşi în forul diriguitor îşi uită mama şi tata şi-şi trâmbiţează ideile liberaliste de parcă toţi ar sta ca viţelul la poarta nouă să-i asculte şi să-i aprobe.

Aceştia ne spun cu mâna pe Teoria evoluţionistă că trebuie să ţinem cont de biologicul din noi şi în funcţie de asta să ne şi manifestăm  altminteri ne facem pasibili de tot dispreţul naţiunilor evoluate. Şi cu multă uşurătate şi necunoştinţă de cauză hulesc Biserica spunând că este înapoiată şi învechită pentru că apărându-şi valorile nu vrea să fie în ton cu noile orientări. Nu văd măriile lor că datorită acestei vederi unilaterale am ajuns în pragul dezastrului demografic,ecologic,asistăm la degradarea instituţiilor Statului,la decăderea morală a românului,la pustiirea lui sufletească şi spirituală.         

                                                           

Istoria noastră este plină de exemple ale unor exponenţi de seamă ai societăţii care prin munca şi jertfa lor au avut o contribuţie însemnată la propăşirea neamului.Aceştia şi-au canalizat întreaga viaţă şi energie pentru a aduce poporului din sânul căruia au ieşit un plus de bine şi pentru aceasta merită să-i amintim şi să le cinstim memoria.Acum lupta nu se mai duce atât pentru a cerceta şi a găsi remedii pentru bolile incurabile, resurse energetice,metode de protejare a mediului sau pur şi simplu de a găsi mijloace de a lucra eficient pământul cât pentru a impune desfrânarea cu toate nuanţele ei drept alternativă de viaţă orientată deşuchiat.

 

Şi ca să pună colac peste pupăza legată de sforicica UE ,lupul care-şi schimbă părul dar năravul ,ba ,se uită urât la cei pecetluiţi cu Duhul Sfânt şi cere modificarea Constituţiei căci numele Domnului îl face să fugă ca d… de tămâie.Vajnicul apărător al pătimiţilor orientaţi spre Sodoma (ajuns şi el ştergător de adidaşi pe covoarele Parlamentului) are tupeul să propună ca în instanţele judecătoreşti delicvenţii să nu mai jure pe Sfânta Scriptură. De la budoar până la tribunal omuleţul să spună ce vrea,să facă ce vrea ,să mintă după pofta inimii, să înşele ,să amăgească fără o minimă oprelişte dată de imaginea şi amintirea Lui Dumnezeu.De fapt pe neruşinaţii care-şi expun privirilor păcatul cel mai urât nu-i interesează decât să-L ocărască pe Creator punând în seama Lui năravurile lor.

 

Chiar aşa de prost să fi ajuns românul încât să nu mai recunoască drept reper de adevăr şi dreptate pe Învăţătorul,Diriguitorul,Judecătorul Hristos ?

Agresivitatea şi neruşinarea acestor personaje dubioase care îşi închipuie că o lege omenească va rezolva lepădarea lor de Dumnezeu nu trebuie să ne intimideze ci să ne pună în alertă.Nu putem tolera ca o mână de rătăciţi care îşi ascund intenţiile în dosul ONG-urilor subvenţionate din străinătate de cei asemenea lor să ne dea peste cap rânduiala dreaptă,creştinească întemeiată de Însuşi Mântuitorul nostru Iisus Hristos şi apărată cu sângele strămoşilor.

 

Cine vrea să-şi vadă copiii travestiţi scârbos defilând pentru a-şi arăta penibila infirmitate sufletească?Ce lege i-ar putea mântui de boala demonică de care suferă dacă ei scuipă pe credinţa strămoşească ?

Unde-i carte multă e şi prostie multă, spune o vorbă din bătrâni.

 

Cei care nu-şi pun problema mântuirii ci pe cea a biologicului n-ar trebui să iasă la rampă ca să expună idei pe care le-au prins din zbor fără a avea curiozitatea de a le verifica veridicitatea  şi să dea sfaturi unui popor care şi-a clădit ţara pe oase de martiri.

Ultima găselniţă folosită pentru a da sens “orientării”este aceea că un bărbat nu-i (pardon) mascul întrutotul şi femeia nu-i muierea pe care o ştiam până acum.E un fel de amestecătură orientată şi nu pentru că bărbatul face plăcinte şi femeia învârteşte de volan.

 

Poate că moda asta în care tinerii noştri pensaţi,vopsiţi,manichiuraţi ,epilaţi ,cercelaţi ,alintaţi nu-şi mai găsesc locul de atâta huzureală îi face să fie aşa.Sau poate că domnişoarele sătule de atâta înjurat birjăreşte se tund chilug şi-şi scuipă feminitatea odată cu guma de mestecat târându-şi în silă trusa de machiaj pe culoarele şcolilor nu se simt bine în pielea lor  din acelaşi motiv de lipsă de ocupaţie. Sau invers. Moda vine la înaintare cu jucărelele ei în scopul bine definit de a sublinia ceva  – o nouă orientare,eventual.

Uricioasă lucrătură mai are şi Michiduţă,bătu-l-ar Crucea şi cum s-a gândit el să ne strice generaţia tânără !

Dar aleşii noştri puşi să păzească destinele şi sufletele noastre ,ce păzesc ?

 

Pentru că cei fărădelege vor să pună lege împotriva credinţei,înfrânării,curăţiei,bucuriei întru Domnul.Vom asista oare la votarea lor ascunşi după jaluzele sau vom lua atitudine apărându-ne dreptul de a fi creştini ?

 

Ajută-ne , Doamne, să nu ne lepădăm de poruncile Tale şi să Te slăvim în veci,Amin !