LOADING

Type to search

Precizare redactionala

Editoriale

Precizare redactionala

Share

Un text mai vechi (de acum aproape 4 ani) al redactorului nostru Gheorghiţă Ciocioi, postat şi pe site-ul Lumea credinţei, a fost cu rea-voinţă interpretat de către nişte agitatori ai blogosferei care au pierdut şi cea elementară măsură, drept o ofensă (in)directă la adresa Părintelui Iustin Pârvu. În articolul de acum 4 ani era vorba despre codul de bare (interpretat de unii ca purtător al „semnului fiarei”: 666). Acolo autorul se lăsase convins de un punct de vedere mai moderat, tot al unui mare duhovnic (Părintele Porfirie), pe care-l şi cita în context. În recentul apel lansat de marele trăitor şi rugător de la Petru-Vodă era vorba de o „încercare” mai recentă – paşapoartele biometrice – unde iarăşi părerile unor mari duhovnici ortodocşi, români sau străini, nu sunt neapărat convergente. Probabil că se va mai discuta mult despre aceste lucruri, dar un fapt rămâne cert: nici d-l Ciocioi şi nici Redacţia revistei noastre n-au intenţionat vreo ostilitate sau ireverenţă faţă de Părintele Iustin Pârvu, despre care am scris admirativ în nenumărate rânduri (colecţia revistelor „Lumea Credinţei” şi „Lumea Monahilor” stă mărturie) şi pe care continuăm să-l preţuim atât pentru prestanţa luptătorului de ieri, cât şi pentru aceea a duhovnicului de azi.

      Oricât l-am preţui pe Părintele Iustin, care a găsit de cuviinţă să adopte în apelul respectiv un ton mai categoric, nu putem să nu înregistrăm şi existenţa altor puncte de vedere, cum ar fi bunăoară cel al Părintelui Arsenie Papacioc, la rândul său o mare autoritate duhovnicească sau al Părintelui Adrian Făgeţeanu – o alta culme a monahismului românesc – a cărui bună-credinţă şi integritate morală sunt mai presus de orice comentariu. În plus, nu considerăm că existenţa unei diversităţi de opinii, chiar la acest înalt nivel duhovnicesc, poate fi considerată păgubitoare sau vinovată. Ba din contră, dăm slavă Bunului Dumnezeu că poporul nostru dreptcredincios încă mai are astfel de călăuzitori de care să ne folosim!

      Noi pur şi simplu încercăm să înţelegem concret, din cumpănirea mai multor sfaturi duhovniceşti, care este şi eventuala gravitate mistică a introducerii paşapoartelor menţionate, ca şi a cipurilor în general, pentru că în privinţa gravităţii ei în ordinea civilă sau judiciară mai toată lumea este de acord, considerând-o pe drept cuvânt un abuz şi o lezare a libertăţii individuale a tuturor cetăţenilor (indiferent de religie sau confesiune). Intenţionăm chiar organizarea unei dezbateri publice pe această temă (care va avea loc joi 22 ianuarie, ora 12,00 la Sala Radio, sub egida A.Z.E.C.), în care să-şi spună cuvântul reprezentanţii fiecărui front de opinie, într-o confruntare deschisă, liberă şi civilizată, fără condamnări a priori sau răstălmăciri înveninate ale celor de la „peluză”. Scopul nostru, ca oameni de presă responsabili şi asumaţi, nu este acela de a impune prin presiune un anumit punct de vedere, ci să înlesnim un spor de lămurire onestă şi chibzuită, într-o chestiune care ne priveşte pe toţi deopotrivă.

      Dincolo de problema în discuţie, constatăm însă cu amărăciune şi îngrijorare (iar cazul va fi dezbătut curând şi în cadrul A.Z.E.C.) că există colegi de-ai noştri de breaslă care caută să exploateze senzaţionalist împrejurările şi să-şi mediatizeze intempestiv fie obsesiile (mai mult sau mai puţin întemeiate), fie chiar frustrările personale, folosind ca paravan declaraţiile publice ale Părintelui Iustin Pârvu. Astfel de oameni, care dovedesc că n-au nici un fel de conştiinţă eclezială prin chiar vrajba şi suspiciunea fără margini pe care încearcă să le inoculeze între credincioşi, apelând la cele mai contestabile procedee (mistificări, insinuări, calomnii, procese de intenţie, răstălmăciri, decontextualizări, limbaj suburban etc.), credem că fac un grav deserviciu pe termen lung atât Ortodoxiei, cât şi deontologiei gazetăreşti.

      Facem deci apel la colegii de breaslă şi la cititorii noştri oneşti să aibă în acest context o atitudine lucidă şi măsurată, să nu se lase angajaţi în diversiuni ieftine sau în polemici sterile, să se străduiască a păstra, în pofida oricăror provocări, linia de echilibru, moralitate şi cuviinţă a celor ce năzuiesc să fie cu adevărat creştini-ortodocşi atît în credinţa lor, cât şi în manifestările acesteia.

      Nu uitaţi: suntem de aproape 6 ani împreună şi niciodată nu ne-am abătut de la corectitudinea şi devotamentul faţă de ADEVĂR şi faţă de dvs, cititorii noştri. De ce am face-o acum, când mai avem atâtea să ne spunem?!?

Răzvan Bucuroiu 

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *