LOADING

Type to search

Sănătosul închipuit nu e mântuit

Editoriale

Sănătosul închipuit nu e mântuit

Share

Viața este un spital, în care fiecare vrea să își schimbe patul, zice Baudelaire. Mai eficient ar fi ca fiecare să profite de conjunctură și să obțină vindecarea, să se poate externa complet ameliorat. Ce rost are să schimbi patul, dacă rămâi bolnav?! Cei însetați de sănătate nu au înțeles ce ar trebui să facă și nici nu caută un doctor.

A fi sănătos înseamnă a trăi ritmul liturgic în lume, zice maica Siluana Vlad. A alunga cele opt gânduri rele: lăcomia, desfrânarea, avariția, mânia, întristarea, urâtul, slava deșartă și mândria. Despătimirea este experiența noastră crucială, zice Remi Brague, experiență care pregătește iluminarea și desăvârșirea, adică vindecarea completă. Sănătatea deplină nu înseamnă nicidecum plictiseală, ci profunzime și sens, de tip erasmic: Omul este fericit atunci când este pregătit să fie ceea ce este.

Există puțini oameni sănătoși. Există puține persoane fericite. Există o prea puțină căutare a înțelepciunii, a artei de a trăi: Despre nici un subiect nu s-a filosofat mai puțin decât despre filosofie. Omul caută prea puțin adevărul, frumosul și binele, doar pentru că acestea nu îi aduc (în opinia lui) un profit palpabil imediat, cuantificabil. Adevăratul spirit evanghelic tămăduitor este smerenia, dar aceasta pare cea mai mare nebunie în ochii bolnavilor. Omul uită și că faima este un mare dușman al fericirii lui. Fără noimă, omul vrea să fie faimos și se miră că e nefericit.

Nu ni se promite o vindecare imaginară, ci una cât se poate de reală. Pentru Voltaire, certitudinea este absurdă. Pentru creștini, certitudinea este sensibilizatoare, motivantă și energizantă. Omul crede că e liber, dar pretutindeni este văzut în lanțuri, patimile sunt zeghea lui. Memoria omenirii este puternic traumatizată de numeroasele încleștări violente pentru instaurarea unor utopii. Memoria vizuală este zdruncinată de prea multe mesaje derutante și de semne mai degrabă de evitat. Omul nu se vindecă, deoarece vrea doar relaxare (Bertrand Russell). Nu mai vrea muncă, nici jertfă, nu mai vrea nimic. Crede că totul i se cuvine. A devenit o simplă extensie a mașinii sau a laptopului. Deși au trecut multe secole, cred că măcelărirea europenilor de către normanzi a lăsat frici mari. Mai ales că nu am învățat istoria și o repetăm ciclic. Primii creștini au uimit o lume întreagă nu prin doctrină, ci prin sărăcie și altruism.

Durerea arde, dar luminează drumul în bezna nopții, zice Inocențiu Annenski. Medicamentul e amar, dar vindecă de virusul întunericului. Omul vrea să scape. Numai că se gândește prea mult cum să scape de sărăcie și nu mai scapă de boală (Edgar Rice Burroughs). Hristos nu a vrut să scape de sărăcia materială, nici apostolii, nici milioane de creștini sute de ani după. Cine vrea să explice totul prin cuvinte ajunge să nu mai poată explica nimic (Liviu Rebreanu). A te tămădui înseamnă a vedea miracolul iubirii, care înainte ți se părea invizibil. Dacă flacăra (văpaia) se stinge, omul moare înghețat. Iadul este mai degrabă plin de gheață.

Nu am învățat lecția divină, nu am priceput că trebuie să nu mai păcătuim, să nu mai furăm, să nu mai ucidem pruncii la naștere. Am fi putut progresa mult mai mult sufletește. Ce să mai vorbim despre rezistență în fața păgânismului?! Dar haideți să recuperăm, ca să nu ratăm ținta! Să nu mai fugim de suferința îngăduită de Sus, doar așa se întărește credința, care atrage harul. Nu vrem succes, vrem har.
Dacă Hristos ar fi făcut minuni, dar nu ar fi murit pe Cruce, am mai fi fost noi azi iertați? Nu, nicidecum! Atunci noi de ce fugim de Cruce, din moment ce pretindem că vrem să Îl imităm?! Credința ne dă mult curaj și ne asigură de purtarea de grijă a lui Dumnezeu față de noi.
Nu există rai lumesc, deoarece toți cei pe care îi iubim merg, mai devreme sau mai târziu, în Raiul ceresc, alături de Maica Domnului și de toți sfinții.
Via care nu face rod bun se taie și se aruncă în foc.
Dumnezeu nu ne ascultă dacă nu găsește în noi cuvintele Lui.
Premisa unui dezastru: necredința.
55% dintre francezi suferă de sindromul de epuizare. Ar putea munci mai puțin, dar nu și-ar mai permite toate distracțiile. Grea decizie, dacă Dumnezeu lipsește din ecuație, dacă rugăciunea și milostenia sunt doar termeni uzați în dicționarele de arhaisme.
Nu mai este vorba de a lăsa lucrurile imaginare să devină realitate, ci mai degrabă de a lăsa lucrurile, așa cum sunt, să devină cât mai semnificative posibil. Cu mult timp în urmă oamenii credeau că lumea este plată și luna este făcută din brânză verde. Unii încă o fac, până în prezent. Omul de pe lună privește în jos și râde.
  • Monahul Serghie scrie: Experiența milenară, rațiunea cea sănătoasă și bunul-simț ne spun că doar inteligența poate crea inteligență. Timpul cosmic este asigurat de mișcarea premeditată, nu întâmplătoare, a planetelor, sateliților naturali, aștriilor, galaxiilor, așa încât intervenția inteligentă a Creatorului este o certitudine pentru orice om cu rațiune liberă. Inteligența oamenilor, concepută de Dumnezeu  pentru a confirma realitatea fizică și spirituală, prin sistemul informatic senzorial și sistemul intelectiv al rațiunii, nu poate fi negată.

 

Marius MATEI

Marius Matei

Preot in Floresti, jud. Cluj. Autor al cărții "Harta credinței. Meditații catehetice pentru copii și adulți", Editura Lumea credinței, București, 2020.

  • 1

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *