LOADING

Type to search

Marii duhovnici ai neamului

Kalist monahul – ucenic al Sfântului Nicolae Velimirovici

Share

„Am avut mare iubire faţă de Dumnezeu şi faţă de oameni, şi de aici am primit putere să mă lupt pentru ceea ce am socotit eu că îmi este de trebuinţă în viaţă. […] În viaţa mea am căzut adesea, dar după aceea m’am ridicat şi m’am luptat, am înţeles că viaţa este o luptă şi că aici, pe pământ, omul nu are linişte.” Aceste cuvinte, cel mai probabil rostire/scriere autentică a Părintelui Kalist (1896-1991), parte dintr-un testament spiritual al său, cuprins în partea finală a cărţii de faţă, sintetizează cel mai bine conţinutul şi rostul ei.

Deşi redactată la persoana întâi singular în întregime, ea nu se încadrează în tiparul autobiografiilor, ci în cel al romanelor cu elemente biografice. Autorul – un laic Sârb – şi-a întocmit scrierea pe multe mărturisiri personale ale Părintelui, pe care l-a cunoscut îndeaproape. De altfel, este uşor de remarcat acest lucru în iconomia textului, anume faptul că stilul monahicesc al Părintelui – cum se poate uşor identifica în fraza mai sus citată – diferă de stilul laic al autorului cărţii.

De asemenea, modul cum au fost preluate şi redate în scris relatările Părintelui celui ce ,,de mic a fost mândru şi încăpăţânat” trădează nu arareori stângăcia dogmatică a autorului, străin de profunzimile învăţăturii de credinţă Ortodoxă, fascinat însă de personalitatea Părintelui Kalist. Aşa fiind, cititorul nu poate confunda romanul cu o autobiografie duhovnicească, dimpotrivă, are nevoie a citi cu discernământul  venit anumite pasaje ale cărţii, poate nu întocmai fidele stilului duhovnicesc în care au fost relatate de către Părintele Kalist, ci mai degrabă îmbrăcate în stil propriu autorului. Dincolo de unele aspecte discutabile ale scrierii, esenţial rămâne duhul Creştin realist al cărţii, de care se poate folosi orice cititor al ei. Nu puţine dintre ,,păţaniile” Părintelui Kalist – pentru unii scandaloase, cu siguranţă – sânt uşor de comparat cu întâmplări relatate în Patericul Egiptean sau în vieţi sau scrieri ale marilor Părinţi ai Bisericii, mai vechi şi mai noi. În esenţă, viaţa Creştină autentică, inclusiv cea monahală, se trăieşte şi astăzi în aceeaşi vâltoare a lumii, ca şi odinioară, cu suişuri şi coborâşuri, printre meandrele istoriei.

Dumnezeu ajută fiecăruia dintre căutătorii Săi sinceri, prin mijloacele şi metodele de El voite: unora le trimite povăţuitori iscusiţi şi încercaţi, pe alţii ,,îi aşează” în împrejurări excepţionale, care să-i salveze sufleteşte, altora – îndeosebi celor ce au a trece prin foarte mari primejdii – le îngăduie vise ori chiar vedenii, pentru a le ,,îndulci” ispitele ce-i aşteaptă. Iar trăitori Creştini autentici pot fi deopotrivă cei ,,cuminţi şi ascultători,” ca şi ,,rebelii încăpăţânaţi,” care, dacă sânt sinceri în căutările lor, îşi găsesc liniştea firii lor în Hristos, deşi cu preţul multor zbuciumări.

Creştinul înţelept învaţă asta de la cei dinainte, şi pe astfel de învăţătură îşi croieşte drumul său lucrător de mântuire în contextul istoric-social în care i s’a rânduit să se nască şi să trăiască, fără poticneli insurmontabile, de vreme ce la cârma vieţii lui este Hristos Cel răstignit şi înviat. Iar când Mântuitorul Iisus Hristos le rânduieşte ,,rebelilor” şi povăţuitori profund trăitori, înţelepţi şi răbdători, aşa cum i l-a rânduit Părintelui Kalist pe Sfântul Ierarh Nicolae Velimirovici, crucea lor întru Hristos devine mult mai uşoară.

Părintele Kalist a trăit şi şi-a lucrat mântuirea într-un context istoric foarte complex şi zbuciumat şi în stilul său nu tocmai liniştit, conform trăsăturilor personalităţii sale. Sinceritatea lui debordantă în credinţă, ca şi în revoltă, asumarea firii sale mândre şi încăpăţânate, conferă „povestirii” prospeţime şi realism, autenticitate, induce optimism caracterelor mai puţin domoale, pentru că, deşi Mântuitorul Iisus Hristos l-a iubit pe feciorelnicul şi ascultătorul Evanghelist Ioan, nici pe năvalnicul Apostol Petru nu l-a dispreţuit. Din ,,aventura” vieţii duhovniceşti a Părintelui Kalist poate învăţa orice Creştin ceva pentru propria sa „aventură.”

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *