Când cupa este goală

Nu doresc o întoarcere în trecut, oricât de bine ar fi fost în R.F.G. acum patruzeci de ani, ci un urcuș spre eshatologie. Ca să înțeleg acest lucru, va trebui să cunosc mult mai bine operele sfinților, pentru a le putea explica tuturor. Bunicul zicea direct:

• Fără Dumnezeu, te vei poticni!

Știa că Dumnezeu este o taină și acest lucru îi era suficient. Nu auzise de clustere, nici de cercetările francezilor de la CNRS, dar știa să trăiască așa cum îl povățuia părintele duhovnic. Nu știa de melodiile ereteice ale lui Arie de pe corăbiile din Alexandria, nici de postările pline de ostilitate de pe internet, dar știa să fie om. Nu simțea nevoia să completeze ceva ce Dumnezeu ar fi uitat. Era convins că Dumnezeu știe mai bine de ce. Mergea cu bucurie să asculte cuvântul de învățătură al părintelui duhovnic:

• Dumnezeu nu doar pansează o rană, ci vindecă boala! Orice boală, orice moarte! El bate acum la ușa inimii tale, deschide degrabă!

Eram fascinat de catehezele despre profetul Daniel și cei trei tineri din Babilon (Anania, Azaria și Misail), dar aveam două mari nedumeriri, despre păcatul Evei și despre relația dintre Iisus și Tatăl Ceresc. Mult mai târziu am reușit să înțeleg, atunci când părintele duhovnic mă îndruma în primii ani de studenție, la Cluj:

• Dumnezeu ne cheamă la Sine atunci când șansele noastre de mântuire sunt maxime! Fără credință, ești într-o mare criză, în criză de soluții. Ia în serios cuvântul Domnului de a te ruga cu credință! Doar dacă vei trăi în iubirea Lui vei respira aerul învierii.

Sufeream mult atunci când unii colegi îl jigneau pe părintele, profesorul lor de Formare Duhovnicească, doar pentru că face parte din Oastea Domnului. Cel mai urât lucru mi se pare că este să râzi de cineva, de oricine, chiar om politic să fie. Un bun creștin nu face asta.

Îmi plăcea enorm de mult fotbalul. Văzând că nu sunt un bun atlet și că era greu să devin arbitru, mă gândeam să fiu un comentator sportiv, precum Cristian Țopescu. Știam toate echipele din Europa, până la liga a treia. Doar că sportul îmi oferea o cupă goală. Părintele m-a apropiat de un Potir plin, m-a câștigat pentru Biserică și nu cred că Eurosport s-a supărat. Părintele m-a învățat cum să îi cunosc pe cei din Liga lui: Maxim Mărturisitorul, Simeon Noul Teolog, Ioan Damaschin, Nicolae Cabasila, Ioan de Kronstadt, Siluan Athonitul sau Nicolae Velimirovici. Și – culmea – a început cu Visarion de la Cioara, printr-o revistă de la Rohia, cel care avea să predice tocmai în Feneșul Săsesc, Floreștiul de azi.

• Doamne, Îți mulțumesc că mi-ai trimis un duhovnic care să Te cunoască!

Am înțeles că evlavia presupune o credință nefâstâcită. Că este istovitor să rămân căzut. Doar Fărâmitura euharistică stopează fărâmițarea. Pentru Dumnezeu, totul este posibil. Părintele duhovnic mă încurajează:

• Nu păcatul este puternic, ci tu ești delăsător. Dumnezeu nu refuză pe nimeni. El nu te va hrăni cu resturi. Post și de la capăt.

Marius MATEI