LOADING

Type to search

Dumnezeu nu începe nici o minune fără să o termine

Ortodoxie si traire

Dumnezeu nu începe nici o minune fără să o termine

Share

Lipsa dragostei sălbăticeşte omul. Neîmblânzit, omul încearcă să corupă inimile victimelor, zice italianul Alessandro Manzoni. Adesea omul se gândeşte că, dacă ar fi trăit peste cinci sute de ani, viaţa lui ar fi fost mult mai fericită. Este dorul după viaţa veşnică, după un viitor mai plin de dragoste decât prezentul. Este încredinţarea conştientă în mâinile lui Dumnezeu. Omul este o minune. Dumnezeu nu începe nici o minune fără să o termine, continuă scriitorul italian.Scriptura vorbeşte despre Abel (victima) şi despre Cain (ucigaşul). Dar mai vorbeşte şi despre Set. Fratele victimei, dar şi fratele ucigaşului. Îndrăgitul Virgil Gheorghiu spune că acesta al treilea frate este creştinul, care trebuie să aleagă ce model de frate urmează: modelul dreptului sau modelul trişorului. Scriptura ne învaţă să preţuim splendorile creaţiei, miracolul muncii creatoare, binefacerile dragostei caritative şi cele mai înalte virtuţi.Cel ce își dorește credință, înseamnă că are o fărâmă din ea și vrea mai multă. Înseamnă că a primit deja daruri divine mai presus de orice vis. Cel mai important este ca omul să nu își ignore scopul, scrie britanica Elizabeth Barrett Browning. Fructul durerii vine din vanitate, cruzime și răceală. Dacă grecii nu numeau pe nici un om fericit înainte de moarte, lumea de azi se forțează să nu numească pe nici un om nefericit înainte de moarte, doar că este o fericire trecătoare. Cine dorește credința, o are.Nu contează în viață nimic din ceea ce aduni, ci doar ceea ce merită să îți amintești: dovezile de credincioșie. Nu este adevărat că omul încetează să creadă și să spere, este doar o capcană ca el să înceteze să mai iubească. Dragostea nu se sfârșește vreodată, mereu mai rămâne suficient pentru hrănirea credinței. Mirosul de mere putrede îi amintește omului de fiecare dată de infidelități. Praful nepăsării devine enervant și blochează respirația credinței. Omul are credință atunci când își ajută fratele să nu se împiedice.

Cea mai mare greșeală a omului este atunci când încetează să iubească și nu mai crede în nimic. Omul așteaptă prea multe de lumea aceasta, nu va primi nimic care să dureze. Credința este prima frază din romanul vieții omului, fraza care dă tonul și alungă intrigile. Chiar dacă Dumnezeu S-a odihnit în ziua a șaptea, scepticii să stea liniștiți, Și-a terminat lucrarea. Omului nu trebuie să îi fie frică de moarte, ci nu cumva să moară înainte de a oferi dragoste.

Pentru multe persoane poate manifesta omul dragoste caritativă, inima are multe încăperi. Puterea care ține lumea este dragostea, nu fericirea hedonistă. Dragostea este cel mai frumos cadou care s-a inventat vreodată. E mai înțelept ca omul să se teamă de Dumnezeu cel plin de dragoste, ca să nu îi fie frică de el, cel lipsit de dragoste. Omul se caută pe sine și se găsește, dar e îngrozit de ce găsește, dacă nu Îl întâlnește pe Hristos. Toată tulburarea vieții poate fi redusă la patru cuvinte: Multă zarvă pentru nimic, zice Gabriel Garcia Marquez. Simptomele necredinței sunt aceleași cu ale holerei. Mândria este prezentarea bubelor ca diamante.
.
În zilele noastre s-a realizat furtul perfect: s-a furat realitatea (Jean Baudrillard). Unii cred că istoria se reduce la pozele din concediu.

Marius MATEI
Marius Matei

Preot in Floresti, jud. Cluj. Editorialist Lumea Credintei. Autor al volumelor "Catehismul invierii. Un pelerinaj spre lumina" (Editura Lumea credintei, Bucuresti, 2016), "Psihologia sfintilor" (Editura Lumea credintei, Bucuresti, 2017), "Harta credintei. Meditatii catehetice pentru copii si adulti" (Editura Lumea credintei, Bucuresti, 2019). Colaborator la publicatii: "Lumea credintei", "Ariesul de Turda", "Adevarul de Cluj", "Scutul patriei".

  • 1
Previous Article

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *