Gură și gândire de aur

Ora 6:38. Băieții de la Radio Sărut sunt cu numele Domnului pe buze de la prima oră a dimineții, siguri în afirmația lor că apostolii ar fi folosit internetul la maxim. Poate știu și ei că azi este ziua sfântului Ioan Gură de Aur și vor să aibă cuvinte aurite. Adulții de la Radio Renegade, în schimb, insistă pe gândirea liberă, autonomă. Tibi este chiar vehement, când îmi prezintă studioul. Promite că nu lansează torpile în direct, dar nu se poate abține. Pacienții de la un centru de adicții au aceeași sete după vorbe de aur.

Știu o mulțime de citate, dar nu reușesc să le leg, să le transform într-o gândire de aur. Cred că Valeriu Gafencu merită să fie canonizat, chiar cu numele de Cuviosul Valeriu Gândire de Aur. O astfel de gândire se bazează pe iubire, nu pe o minciună. Nu este o știre falsă. Din contră, este balamaua care ține toată lumea. Părintele duhovnic este deosebit de calm:

• Va trebui să scăpăm de antipatie și de conflict.

Vorbirea și gândirea sunt expresii ale libertății. Eu nu sunt un sclav revoltat, ci unul eliberat. Există o singură piedică: nerenunțarea la greșeli. Cu gândirea strâmbă, nu pot sta drept în fața Lui. Primul om cu o gândire de aur (primul om sfânt, primul care a crezut cu adevărat) a fost Avraam. Îmi amintesc și acum predica părintelui duhovnic de acum mulți ani, după un paraclis din august:

• Dreptul Avraam se încrede deplin în Cel ce îi lansează o invitație. Se rupe de trecut și ascultă de Dumnezeu, fără să știe exact ce va urma. Dar el crede și se socotește credința ca dreptate. Știe că nu va fi dezamăgit. Pleacă să se întâlnească cu Cel ce pe Care Îl iubește. Avrram deschide, așadar, calea mea spre sfințenie.

După chemarea divină, schimbarea este evidentă. Este vorba de un popor nou, cu un mod de viață aparte. Dumnezeu cheamă, omul răspunde. Este primul răspuns al omului în fața chemării divine. Deși provine dintr-o familie păgână, idolatră, nu ezită când i se propune adevărul. Terah, tatăl lui, fusese adept al zeului selenar Sin. Iar cuvintele părintelui duhovnic nu le-am uitat:

• Dreptul Avraam a rămas toată viața fidel lui Dumnezeu. Când ajunge în Canaan, Avraam are deja 75 de ani, dar nu se vaită nici o clipă.

Ulterior, este ferit de ultraj în Egipt, iar soția lui nu este adăugată haremului regelui local. Sunt și acestea semne ale protecției divine. Iar sfântul pomenit azi, cel cu gură de aur, vorbind despre Avraam, mă îndeamnă să am gândire de aur:

• Să ai aceeași voință ca și dreptul Avraam. Ar fi o nebunie să nu faci asta. El a primit poruncă să se mute de la un pământ la altul, dar tu ai poruncă să te muți de la pământ la cer. Nu căuta scuze zadarnice și neîntemeiate!
• Așa cum soția lui a scăpat nerăpită, așa și sufletul tău să rămână nerăpit de tâlhari, continuă părintele duhovnic peste veacuri. Deși a trăit în mijlocul păgânilor, el a rămas cu gândirea curată, un campion al monoteismului.

Marius MATEI