Am uitat să ne rugăm cu evlavie

Cuvintele au valoare doar atunci când reflectă o realitate interioară. Iar atunci când aceste cuvinte sunt injurii la adresa sfinților, blasfemia este evidentă, iar realitatea malefică la fel. Mii de tineri înjură pe Dumnezeu, neștiind ce fac. Ne rugăm pentru ei. Nu îi putem menționa pe toți, dar îi cunoaște Cel ce știe toate: Sorin, Alexandru, Nicoleta, Hans. Aghiuță încearcă să uzurpe Împărăția lui Dumnezeu, dar nu are absolut nici o șansă să reușească.

De fiecare dată când cer să vină la mine Împărăția lui Dumnezeu, doresc puterea Lui. Astfel, deși sunt slab, sunt întărit de puterea Lui. Eu nu am absolut nici un merit. Cer să mă izbăvesc de stricăciune. Să mă eliberez din moarte. De data aceasta, cuvintele salvează, nu osândesc. Nu mai vreau să fiu sub puterea celui ce mă războiește. Mitropolitul nostru ne învață la catehezele de duminică:

• Când vine sănătatea, boala pleacă! Când va veni la noi Împărăția lui Dumnezeu, necuratul se va face nevăzut!

Acum doisprezece ani trecea la Domnul un sfânt-martir al zilelor noastre, cuviosul Ioan Krestiankin. Acesta atrăgea atenția asupra pericolului indiferenței generației noastre:

• Am uitat să plângem pentru păcatele noastre și nici nu vrem, pentru că nesimțirea ne împinge să uităm de lucrarea mântuirii și să prețuim doar maimuțăreala, jocul de cărți, atracția cinematografului și citirea cărților deșarte, care ne pustiesc sufletul[1]!

Orice consultație medicală trebuie precedată de o întoarcere către Dumnezeu[2]. Orice medicament trebuie precedat de Sfânta Împărtășanie. Orice cuvânt trebuie precedat de Sfânta Evanghelie. Cel care are gânduri bune pe toate le vede bune[3]. Gândurile omului arată starea lui duhovnicească. Gândurile de hulă nu provin de la Dumnezeu și nu ne conduc spre El. Încrederea în aceste gânduri este începutul înșelării. Soluția este cultivarea gândurilor bune.

De fiecare dată când mă îndreptățesc, alung harul lui Dumnezeu[4]. Îndreptățirea se datorează exclusiv egoismului. Cel care se îndreptățește nu poate fi ajutat duhovnicește. Drepturile mele sunt păstrate de Dumnezeu pentru cealaltă viață. Aghiuță nu poate face binele, doar încearcă să vrăjească lumea, să corupă orice este inocent. Avem nevoie de duhovnici adevărați, care să ne povățuiască:

• Să simți rugăciunea ca pe o necesitate[5]! Rugăciunea înseamnă siguranță. Interesul personal împiedică comunicarea ta cu Dumnezeu. Dacă ești plin de mândrie, Dumnezeu nu îți ascultă rugăciunea. Să îi dai sufletului hrana pe care o dorește. Să îi chemi cu evlavie pe sfinți, care pot alunga distanțele. Să îi dai de lucru minții tale lucrarea rugăciunii pline de evlavie! Cuvintele rugăciunii reflectă o realitate interioară.

Marius MATEI

__________________

[1] Ioan Krestiankin, Pregătirea pentru spovedanie, Egumenița, București, 2014, p. 137.

[2] Idem, Povățuiri pe drumul Crucii, Editura de Suflet, București, 2013, p. 231.

[3] Paisie Aghioritul, Cuvinte duhovnicești, vol. III, Evanghelismos, București, 2003, p. 27.

[4] Ibidem, p. 90.

[5] Idem, Cuvinte duhovnicești, vol. VI, Evanghelismos, București, 2013, p. 21.