LOADING

Type to search

Cum e în Shanghai? Complet altfel!

Pelerinaje

Cum e în Shanghai? Complet altfel!

Share

După ce îţi intră os prin os, în timpul celor 12 ore de zbor fără escală până la Shanghai, cobori pe un alt tărâm. Nici mai bun, nici mai rău, ci… altfel. China e cu totul şi cu totul altfel, aşa cum altfel este tot Extremul Orient. Obişnuinţele noastre cele mai elementare se izbesc de traiul lor real, total diferit. Doar hotelurile administrate de companiile multinaţionale respiră – globalist – un aer cunoscut, în care te mai poţi orienta. Dar şi acolo mai greu, deoarece chinezul de rând, inclusiv cel pus să servească în marile restaurante, nu ştie o boabă de engleză. Nici măcar cuvântul elementar, baza vieţii şi a creaţiei: water! Despre „magicul” wine, ce să mai vorbesc…

Shanghai Expo 2010

Am însoţit delegaţia Ministerului Afacerilor Externe la Shanghai, trimis fiind de TVR ca videojurnalist. Evenimentul? Îl ştie toată planeta! Shanghai Expo 2010, cu alte cuvinte expoziţia mondială găzduită de metropola de pe ţărmul Mării Chinei de Est. Câteva cifre (în disonanţă evidentă cu ce trăiesc românii în aceste zile) ar fi de folos: cheltuielile legate de pregătirea sub toate aspectele a evenimentului sunt cotate la 50 miliarde de dolari; durata: 1 mai – 31 octombrie 2010; expozanţi: 200 de ţări; suprafaţa expoziţiei: 5,5 km pătraţi; deschiderea: cel mai mare foc de artificii din istoria omenirii; număr estimat de vizitatori: 70 milioane… Şi cifrele – astronomice – pot cotinua în acelaşi ritm…

Standul României

România este prezentă cu un pavilion propriu. O ingenioasă idee a pus în operă un măr verde uriaş (curăţenie şi ecologie), în care este un pavilion de prezentare, un restaurant cu specific românesc (ţinut însă de chinezi, care fac nişte sărmăluţe delicioase!), un centru de presă, precum şi un loc de spectacole, unde încap circa 400 de oameni. De oriunde te uiţi, mărul românesc îţi sare în ochi! În plus, standul a fost foarte bine pus în operă şi administrat, ca evenimente culturale cu specific românesc, de un ungur – subsecretar de stat în MAE: Ferdinand Naghi. Acesta a estimat, optimist, că peste 7 milioane de vizitatori vor trece pragul mărului nostru! Câţi vor şi muşca efectiv din el, aceasta e mai greu de estimat…

Viaţa creştină în China nouă

Toate bune şi frumoase, dar a venit şi sfânta duminică. Din ghidul hotelului rezulta prezenţa fotografiată a unei biserici ortodoxe, ridicată în anii ‘30 de ruşii albi, aflaţi în exil în Shanghai. Mai mult, aceştia şi-au arătat dărnicia plasându-şi locaşul în „Cartierul francez” – scump şi monden. Sursa banilor pentru ctitorie, dar şi pentru viaţa îmbelşugată a diasporei ruse? Traficul cu opium, extrem de profitabil în acea perioadă.

După ce am schimbat 3 taxiuri pentru a ajunge la destinaţie (şoferii chinezi pur şi simplu nu înţelegeau ce doream, deşi le arătam poza şi adresa), am poposit în faţa bisericii. Înaltă, frumoasă, albă, m-a emoţionat să-i constat singurătatea şi mesajul mântuitor într-o lume care trăieşte complet după alte rânduieli. Crucea, sus pe turlă, era extrem de frumoasă – sau aşa mi s-o fi părut mie în acel capăt de lume. Când să intru, însă, dezolare maximă: ferecată cu şapte lacăte! Ce tristeţe, ce dezamăgire!… Întreb la restaurantul lipit de biserică şi chinezoaica, prin semne, îmi spune că este închisă demult.

Tristeţea a fost cu atât mai mare cu cât înainte unul dintre şoferi m-a plantat (în acelaşi cartier) în faţa unei biserici creştine pline de lume. Se slujea şi, la întrebările mele, am aflat că este o biserică protestantă. Curtea plină de chinezi şi europeni care se rugau şi cântau îmi dăduse speranţe că aşa voi găsi şi la ortodocşi, dar nu a fost să fie. Am spus un „Tatăl nostru” pe trotuar şi am sărit vitejeşte în alt taxi, spre grădinile Yu, acolo unde mandarinii şi guvernatorii din Shanghai îşi stabileseră reşedinţa în urmă cu 5 secole. Da, o grădină chinezească splendidă, cu cotloane, jocuri de apă, peşti exotici, plante rare savant combinate şi pavilioane de un şarm aparte. Acolo lucrau, trăiau şi se rugau diriguitorii chinezi de odinioară.

De toate pentru toţi

Ziua a luat sfârşit pe promenada fluviului Huangpu, unde literalmente am văzut milioane de chinezi. Era şi duminică, era şi în timpul celor 5 zile libere de 1 Mai, era cald, era un eveniment mondial găzduit de ei. Pe fundal, peste fluviu, se lăfăia „Manhattan-ul” de Shanghai, ca o perie de zgârie-nori, între care celebrul „desfăcător de bere” numit „Shanghai Financial World Center”, cu cei 492 de metri ai săi (de la etajul 100 urmărisem cu o seară înainte focul de artificii la deschiderea expoziţiei). Prezenţa acelor clădiri colosale nu are nimic de-a face cu comunismul, cu mizeria sau cu sărăcia deja ştiute că însoţesc „raiul clasei muncitoare”. Stranie îmbinare de capitalism, comunism, ordine, muncă, falsuri, ateism, ambiţii…

Oricum, constatarea mea a fost clară – strict în ceea ce mă priveşte: cu cât mă îndepărtez mai mult de Europa civilizaţiei greco-romane şi spiritualităţii iudeo-creştine, cu atât devin mai european! Mai ales după ce am învăţat – de nevoie – să mânânc orez cu beţele, să folosesc toaletele asiatice, să evit broscoiul din farfurie doar după miros şi să nu am unde aprinde o lumânare…

Răzvan BUCUROIU

1 Comment

  1. gheorghi 24 februarie 2016

    Putea merge chiar in incinta EXPO —
    Nici vorba de opiu…
    ===================================
    “Only two Chinese Orthodox clergy from Shanghai are still alive today, but are all advanced in age. One who is overseas is mitred archpriest Michael Li who immigrated to Australia in 1999. Potodeacon Evangelos Lu still reside in Shanghai. Being wounded by the persecutions of the Cultural Revolution, they have been for a long time withdrawn from active service with the closing of the Shanghai Diocese. Recently, the two in Shanghai have resumed with the permission of the local civil authorities in taking on more active service during major feast days. Another priest the late Michael Wang reposed in the Lord on June 2, 2015.

    In August 2003, entertainment businesses in two former Orthodox church buildings were to be evicted from the premise after securing assurance from the Chinese Ambassador to Russia and are now emptied. From May to December 2010 divine services are held weekly at the former St Nicholas Church for Shanghai EXPO visitors.

    Currently, Fr Alexy Kiselevich celebrates the Divine Services for the Russian Orthodox community at the premises of the Consulate General of the Russian Federation. The Antimins was consecrated in honor of Mother of God, the same name as former Cathedral in Shanghai. For English speaking expatriates inquiring about currently available Orthodox services in Shanghai, please contact James and Heidi Gresh. ”
    (http://www.orthodox.cn/contemporary/shanghai/index_en.html)
    ———————————–
    “The building was built in 1932 on the initiative of White Russians in Shanghai, refugees of the revolution of 1917, especially General Glebov. It was consecrated in 1937 in honour of St Nicholas, patron saint of the former Russian Emperor, Nicholas II. The church was closed in 1949 when Europeans left following the Chinese Civil War. It was first converted into a warehouse and then a laundry. During the Expo 2010, its loft was reconsecrated to allow Russian Orthodox services to be held there.”
    —————————–
    The government of the People’s Republic of China extends official recognition to five religions communities: Buddhism, Catholicism, Islam, Protestantism, and Taoism, but not to Orthodox Christianity. The major political obstacle is the government’s fear that external political forces from outside nations — in this case, primarily Russia — could achieve influence within China.
    … Two former Orthodox churches in Shanghai, until recently, were being used as restaurants and nightclubs.
    Meanwhile, as of the early 21st century, the church operates freely in Hong Kong, where the Ecumenical Patriarchate has established the Orthodox Metropolitanate of Hong Kong and Southeast Asia (OMHKSEA); and Taiwan, …
    ————————–
    “Funds for the construction of Shanghai’s Cathedral of the Mother of God “Surety of Sinners” were collected from Orthodox believers at the invitation of Archbishop Simon (Vinogradov) of Shanghai (1876-1933). The fundraising campaign was launched in 1928.
    The foundation of the church was laid in May, 1933, by Bishop Viktor (Svyatin) of Shanghai (1893-1966).
    The church was built according to the design of the emigre Russian architect YL Likhonos (1891-1942). The church stands 35 meters tall and accommodated about 2,500 worshipers. The choir loft fits three hundred singers.
    Construction was completed in 1937 under Archbishop John (Maximovich) of Shanghai (St John, 1896-1966).”
    (http://www.russianorthodoxchurch.ws/synod/eng2013/20130516_enpkshanghai.html)

    Răspunde

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *