Locul naşterii Maicii Domnului

Şi însuşi Iisus era ca de treizeci de ani când a început, El fiind, după cum se presupunea, fiu al lui Iosif, care era fiul lui Eli, fiul lui Matat, fiul lui Levi, fiul lui Melhi, fiul lui Ianai, fiul lui Iosif, fiul lui Matatia, fiul lui Amos, fiul lui Naum, fiul lui Esli, fiul lui Nagai, fiul lui Maat, fiul lui Matatia, fiul lui Semei, fiul lui Iosif, fiul lui Iuda, fiul lui Ioanan, fiul lui Risa, fiul lui Zorobabel, fiul lui Salatiel, fiul lui Neri, fiul lui Melhi, fiul lui Adi, fiul lui Cosam, fiul lui Elmodam, fiul lui Er, fiul lui Iosua, fiul lui Eliezer, fiul lui Iorim, fiul lui Matat, fiul lui Levi, fiul lui Simeon, fiul lui Iuda, fiul lui Iosif, fiul lui Ionan, fiul lui Eliachim, fiul lui Melea, fiul lui Menna, fiul lui Matata, fiul lui Natan, fiul lui David, fiul lui Iesei, fiul lui Iobed, fiul lui Booz, fiul lui Salmon, fiul lui Naason, fiul lui Aminadab, fiul lui Admin, fiul lui Arni, fiul lui Esrom, fiul lui Fares, fiul lui Iuda, fiul lui Iacob, fiul lui Isaac, fiul lui Avraam, fiul lui Tara, fiul lui Nahor, fiul lui Seruh, fiul lui Ragab, fiul lui Falec, fiul lui Eber, fiul lui Sala, fiul lui Cainam, fiul lui Arfaxad, fiul lui Sem, fiul lui Noe, fiul lui Lameh, fiul lui Matusala, fiul lui Enoh, fiul lui Iared, fiul lui Maleleil, fiul lui Cainam, fiul lui Enos, fiul lui Set, fiul lui Adam, fiul lui Dumnezeu.
(Luca 3, 23-38)

Sfânta Scriptură nu ne descrie nicăieri naşterea Maicii Domnului şi cu atât mai puţin locul anume unde s-a născut Preasfânta Fecioară.
Considerându-l însă cel mai apropiat de tema noastră, am folosit aşadar pentru popasul biblic la locul naşterii Maicii Domnului pasajul de la Sfântul Evanghelist Luca care înfăţişează genealogia Mântuitorului în mod ascendent până la Adam, urmărind filiaţia pe linia Maicii Domnului. Bineînţeles, în genealogie nu este menţionat numele Mariei, pentru că autorul a respectat regula vremii de a nu înscrie decât bărbaţii, capii de familie, conform principiului că ginerii prin căsătorie deveneau ei înşişi fii.
Iisus este aşadar menţionat ca fiu („după cum se presupunea“) al lui Iosif care era fiul (ginerele) lui Eli. Acest Eli nu este altul decât Eliachim sau Ioachim, tatăl Maicii Domnului. Practic la Sfântul Evanghelist Luca putem citi: „Iisus era fiul Mariei, care era fiica lui Ioachim“.
Episodul propriu- zis al naşterii Maicii Domnului putem să îl reconstituim însă apelând la Sfânta Tradiţie, de altfel foarte bogată în informaţii pe această temă. Pe scurt, ştim că părinţii Maicii Domnului, Sfinţii Ioachim şi Ana, ajunseseră la o vârstă înaintată fără a avea copii. În urma rugăciunii lor fierbinţi, Dumnezeu i-a binecuvântat cu o fiică, vestindu-le încă de pe atunci că ea „va fi bucurie tuturor popoarelor pământului“.
Şi cu adevărat naşterea Maicii Domnului a fost bucurie nespusă fericiţilor părinţi, lumii întregi şi cerului, dar şi pricină de cutremurare a iadului, care simţea că se apropie vremea împlinirii cuvântului lui Dumnezeu: „vrăjmăşie voi pune între tine (diavole) şi între femeie (Maica Domnului); aceasta va zdrobi capul tău“.
Tradiţia indică locul naşterii Maicii Domnului în cetatea Ierusalimului, nu departe de Poarta Leilor şi de Scăldătoarea Oilor, Vitezda, cea pomenită în Sfânta Evanghelie de la Ioan. Acolo s-ar fi aflat casa Sfinţilor Părinţi Ioachim şi Ana. Pe acel loc bizantinii au construit în secolul 5 o basilică cu trei naosuri. În secolul 11, cruciaţii au ridicat aici o biserică închinată Sfintei Ana, care a supravieţuit până astăzi şi care este folosită de catolici. Alături Patriarhia Ierusalimului are propria biserică. Coborând în subsolul ei, un mozaic marchează locul naşterii Maicii Domnului.

Silviu-Andrei Vlădăreanu