LOADING

Type to search

O minune trăită la locul Răstignirii Domnului

Pelerinaje

O minune trăită la locul Răstignirii Domnului

Share

Am primit un dar din cer şi astfel am putut să mă alătur altor pelerini care au plecat în Ţara Sfântă. În biserica Sfântului Mormânt minunile se ţin lanţ. Eu, spre ruşinea mea, m-am dus nepregătită informaţional. N-am ştiut, de exemplu că Piatra Ungerii izvorăşte mir. Dar eu vreau să aduc mărturie a unei minuni la care am fost martoră nu pentru că aş avea vreun merit ci pentru că aşa a vrut Domnul cu mine, păcătoasa. Când am ajuns în locul unde Mântuitorul nostru Iisus Hristos a fost răstignit, ghidul nostru, evreu, ne-a spus că unii pelerini pot auzi loviturile de ciocan cu care au fost înfipte cuiele în Preacuratele mâini şi picioare ale Domnului. Locul este păstrat sub o masă de piatră sau marmură şi izolat ca să nu se calce din neatenţie.

Când au aflat asta, pelerinii s-au repezit să-şi pună urechea desupra mesei, fiecare dorind să audă loviturile de ciocan. Şi unii chiar le-au auzit. Am stat mai la urmă şi, între timp am îngenunchiat în faţa icoanei Maicii Domnului aflată în apropiere dar în acel moment n-am ştiut să spun nimic însă mi-am amintit că citisem undeva rugăciunea unui sfânt care spunea cam aşa: ”…că n-am inimă zdrobită să aud loviturile de ciocan cu care ai fost răstignit….” Am repetat şi eu fragmentul pe care l-am reprodus, apoi când s-a făcut loc m-am dus lângă masă, mi-am lipit urechea şi aşteptam în linişte fără să-mi pot măcar închipui că aş putea auzi ceva. Ştiu că minunile există dar nu credeam că o să mi se întâmple tocmai mie. După puţin timp am auzit foarte clar, de o limpezime nefirească, trei lovituri ritmice la distanţă una de alta ca atunci când ridici braţul şi loveşti şi iar ridici braţul şi loveşti, de trei ori.

N-am văzut niciodată cuiele cu care a fost ţintuit pe Cruce Mântuitorul, am auzit că se păstrează undeva, dar percepţia mea a fost de fier peste fier, ciocan lovind un cui cu gămălia lată. Iar sunetul nu venea din piatră, ci de sus şi de departe. Am izbucnit în plâns – eu care nu plâng de obicei, şi m-am închinat la icoana care este aşezată chiar în faţa pietrei, cerându-mi iertare în numele meu şi al strămoşilor mei pentru care Mântuitorul a fost răstignit. Apoi iar m-am aplecat şi am auzit din nou mai tare dar tot atât de clar sunetul venind de sus şi de departe. Sunetul nu era violent, ci blând. Mai târziu, când m-am liniştit şi am trecut totul prin filtrul minţii, am înţeles că aşa a vrut Maica Domnului ca să nu mă sperii. Dar eu m-am temut când am vrut să aud a treia oară şi firul s-a rupt….. Mărturisesc această minune din dorinţa de a-i ajuta pe aceia care nu cred că miunile se mai întâmplă. Dacăn-ai văzut Ierusalemul, n-ai văzut nimic. Pentru că nimic nu egalează sfinţenia şi frumuseţea acestui loc. Abia acum înţeleg ce a vrut Proorocul David să spună: “Auzului meu vei da bucurie şi veselie, bucura-se-vor oasele mele cele smerite…”

(T.L.)

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *