Pammakaristos, locaşul Celei Preafericite
Share
Nepământeană taină ascunde această măreaţă biserică. Timp de 131 de ani, locaşul Celei Preafericite a fost Patriarhia Ecumenică a Ortodoxiei. Când ajungeţi la Constantinopol, în nici un caz nu uitaţi să-i treceţi pragul!
Fethiye Camii
Astăzi, turcii o numesc Fethiye Camii – Moscheea Victoriei. Dacă Murad III, în 1587, nu ar fi cucerit Georgia şi Azerbaidjanul, poate că Patriarhia s-ar fi aflat şi acum la Pammakaristos. Cine poate şti? După cucerirea acestor popoare, părându-i-se sultanului că în Capitală creş-tinii nu prea s-au bucurat de isprava sa, a hotărât să-i umilească prin preschimbarea Patriarhiei în Moscheea Victoriei. Creştinii au mutat în grabă toate odoarele sfinte într-o altă biserică, mai ferită. „Remodelatorii” s-au apucat serios de treabă, însă, pentru a termina la vreme amenajarea noii moschei, multe dintre mozaicurile sfinte le-au ascuns sub straturi groase de var. Sultanul, ispitit de frumuseţea Bisericii Celei Preafericite, ardea de nerăbdare să şi-o însuşească. În urma restaurării, efectuate de către Institutul Bizantin din SUA, ace-laşi care s-a ocupat şi de Mănăstirea Chora, au ieşit la iveală mai multe mozaicuri, executate într-o tehnică inegalabilă. Unele au necesitat doar o simplă curăţire, în vre-me ce altele au fost restaurate cu migală. Reconstruită din temelii de către Mihail Tarhont Glabas, un mare demnitar (protostrator) al împăratului Andronic II Paleologul (1282-1328) – Pammakaristos este una dintre puţinele biserici ale oraşului păstrate din perioada Paleologilor. După căderea cetăţii în mâinile turcilor, biserica va rămâne ortodoc-şilor. Patriarhia îşi va stabili sediul aici, după ce o scurtă perioadă (de doar 3 ani) „staţionase” la Biserica Sfinţilor A-postoli. Aici au fost mutate multe dintre comorile scăpate de furia ce-lor trei zile de jaf îngăduite de sultan odată cu cucerirea cetăţii. La Pa-mmakaristos se presu-pune că a avut loc celebra întâlnire dintre Pa-triarhul Ghenadie Scho-larul şi Mahomed II Cu-ceritorul. Ce s-ar fi întâmplat dacă sultanul – care fusese cât pe-aici să se convertească –, aşa cum spun cronicile, ar fi trecut cu adevărat la Ortodoxie în acele zile?
Tot în biserica Celei Preafericite, un Sinod local a denunţat falsa uni-re de la Florenţa, reglementând relaţiile dintre Dreapta Credinţă şi romano-catolici.
Astăzi – Taina veşniciei
Icoana hramului acestei biserici se află în prezent la Biserica Patriarhiei din Fanar. Este aşezată în partea dreaptă, între Stâlpul Flagelării şi racla Sf Teofana. Executată în mozaic, la fel ca şi icoana Sfântului Ioan Botezătorul (care provine tot de la Biserica Celei Preaferi-cite şi se află tot aici), aceasta este considerată una dintre ma-rile icoane făcătoare de minuni ale Ortodoxiei. A fost realizată cu o desăvârşită măiestrie artistică în veacul al 11-lea, prece-dând mozaicurile de la Sfânta Sofia. În Biserica Celei Preafericite impresionează, pe o boltă a unui paraclis, icoana în mozaic reprezentându-L pe Hristos-Pantocrator. Proorocii au de asemenea o strălucire cerească. Scena Botezului, singura rămasă dintre toate scenele praznicale, este de neuitat. Într-un alt mozaic impresionant este reprezentată scena magilor aducând daruri Risipi-torului de daruri sfinte.
Fiecare colţişor al bisericii, de altfel, îţi spune ceva. Fiecare ungher te umple de pace. Raţiunea încetează în faţa tainei. Imaginaţia, sătulă de lucrurile lumeşti, este inutilă. Risipa aceasta de Har devine cel mai preţios lucru din întreg Universul. O simt toţi cei care vin la Pammakaristos. Mângâierea Maicii Dom-nului acoperă orice suflet zdrobit. Nu ştii dacă Liturghiile săvârşite odinioară aici te poartă în acest „zbor”de pace lăuntrică. Nu ştii dacă fericirea aceasta neînţeleasă nu izvorăşte cumva din moaştele unor sfinţi ascunse în zidirea sfântului locaş. Te simţi în această casă a Maicii Domnului ca după o spovedanie adâncă. Nu ai cuvinte pentru nimic din jur, nu ai „alfabet”. Doar timpul doare, asemenea unei cruci vestind veşnicia.
Eu unul am simţit că nu merit să fi ajuns aici. Vei constata doar la plecare, iubite pelerin, că aici este cu adevărat locaşul Celei Preafericite.
Gheorghițã CIOCIOI