LOADING

Type to search

Ortodoxie si traire

Pe urmele Sfântului Patrick

Share
Scriu aceste rânduri din apropierea mănăstirii irlandeze Kylemore. Îmi place discreţia surorilor benedictine, venite aici după Primul Război Mondial din abaţia belgiană Ypres. Se simte puternic aerul de rugăciune intensă. Lângă biserica gotică, un cimitir al centenarilor: majoritatea preoţilor înhumaţi aici au trăit către o sută de ani, în pace interioară. Sunt mulţi turişti, dar puţini pelerini: în timp ce capela de rugăciune e goală, lumea se înghesuie să viziteze cele mai întinse grădini victoriene din Connemara şi din toată Irlanda, să servească specialităţi la „Tea House” sau să achiziţioneze cruci celtice la promoţie. Aici, la Kylemore, se simte aerul sfinţilor. Patrick, Brigitta şi Columban se regăsesc în acest spaţiu, la fel ca la Kildare.

Părăsim abaţia pentru a ne îndrepta spre bâlciul de la Volvo Ocean Race. Am aceeaşi senzaţie ca în 22 iunie la Cluj: locuri goale la Dan Puric, împinsături la cursa moto. De această dată, sunt bărcuţe ce au făcut înconjorul lumii, din Alicante, spre Cape Town, Abu Dhabi, Sanya, Aukland, Miami, Lorient. Observ că pâlcurile de băieţi sunt clar delimitate de cele de fete. Educaţie catolică! Fără parada modei, fără parfumuri, fără glume deocheate. Nu există reclame indecente, ci funcţionează cenzura bunului simţ. Nu vezi „pupăcioşi” pe faleză. Dacă doi adolescenţi se ţin de mână, sigur sunt fie turişti spanioli, fie imigranţi polonezi. E drept, cu mult guinnes… Şi ce mi-a plăcut: slujba catolică de la Mervue Parish, Galway. Puţin şocat de scurtimea missei (o jumătate de oră, fix!), dar încântat de prezenţa masivă a tinerilor şi de bogăţia activităţilor Centrului de tineret. E voie să furi idei bune?! Nu este protopsalt, ci toţi credincioşii răspund armonic. Şi au talent muzical irlandezii. „Pricesnele” sunt cele mai gustate: stilul folk, cu chitară şi aplauze. Nu cred că mai e nevoie să menţionez că am fost singurul care nu s-a împărtăşit.


Am ajuns şi la parohia ortodoxă din Galway, Connemara, cu hramul „Sfânta Brigitta de Kildare”. Slujba ortodoxă se oficiază în absida dreaptă a catedralei Saint Nicholas de pe Lombard Street, duminica, la revărsatul zorilor, înainte de rugăciunea gazdelor bine primitoare, foarte zâmbitoare şi extrem de amabile. Au fost cam 40 de credincioşi duminică la liturghia oficiată de harnicul preot Tudor Ghiţă, un moldovean, licenţiat în Teologie la Alba Iulia, venit de câţiva ani la muncă în Dublin. Şi am reţinut îndemnul la curaj, numit „tupeu duhovnicesc” de către parohul Connemarei, care deserveşte şi pe românii din Limerick. La Saint Nicholas vin români de aproape (Ballybane, Ballybrit, Roscam, Renmore, Mervue, Menlo, Terryland, Claddagh, Salthill, Rahoon, Newcastle sau Knocknacarra), dar şi de mai departe (Sligo, Roscamon, Kilkennny, Westport, Clifden sau Longford). Şi sunt mulţi români aici, majoritatea super calificaţi: informaticieni, arhitecţi sau medici. Dar parcă… prea multă ploaie şi prea mare dor de Râmeţ!

 

Marius MATEI

Previous Article
Next Article

1 Comment

  1. Savan vasile andrei 23 iunie 2016

    Dacă va lmpartasati era o problema a oamenilor doctrinara sau nu v-ar fi primit Isus?Am fost intr-o situație similară ,m-am împărtășit si-am simțit același Isus,dar de ,,frica iudeilor n-am spus la nimeni!

    Răspunde

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Next Up