Pelerin in Tara Sfanta
15 februarie 2018
Share
Am stat langa Gabriela si Gheorghe, doi romani, sot si sotie veniti din Suedia special pentru acest pelerinaj, desi ei mergeau cu o alta agentie. Dumnezeu ne-a asezat alaturi, stie Dumnezeu de ce!
Si am ajuns la Tel Aviv pe aeroportul Ben Gurion. Acesta este considerat unul dintre aeroporturile cele mai sigure din lume, cu o forță de securitate, care include ofițeri de poliție și soldați IDF. Agenți de pază aeroport operează atât în uniformă și sub acoperire pentru a menține un nivel ridicat de vigilență și a detecta orice amenințări posibile. Aeroportul a fost ținta mai multor atacuri teroriste, dar nici o încercare să deturneze un avion cu plecare de pe aeroportul Ben Gurion nu a reușit.Dar asta inseamna o atmosfera tensionata!Multe intrebari, multa emotie!Din fericire la venire nu am constientizat prea mult si astfle am trecut fara mari emotii dincolo…
„Viata este o continua cautare a lui Dumnezeu”
Ne-a spus parintele Traian , cel care urma sa fie ghidul nostru in acest pelerinaj.” Pelerinajul nu face decat sa ne ajute sa-L descoperim pe Dumnezeu, iar acest pelerinaj in Tara Sfanta urmeaza sa ne ajute sa intelegem mai bine Evanghelia.Scopul lui fiind sa ne faca sa ne rugam mai mult, sa fim mai iertatori, mai buni, mai iubitori…E important ca cei cu care ne vom intalni la intoarcere, sa simta ca ceea ce am trait a fost ziditor! Sa-L propavaduim pe Mantuitor, pe Iisus Hristos. De pretutindeni vin oameni care se inchina la mormantului Mantuitorului, loc al Invierii, locul Luminii, locul in care El a zdrobit incuietorile Iadului si a oferit omului mantuirea.Asezati problemele voastre la Mormatul Sfant si in toate locurile unde veti merge. Deconectati-va de la problemele lumii , da-ti timpul dumneavoastra lui Dumnezeu exclusiv si cercetarii sufletului dumneavoastra.Nu e nimic intamplator! Totul e randuit de Dumnezeu ca sa ne mantuim. Cine stie cati din neamul nostru si-au dorit sa ajunga aici si au murit cu acest dor. Sa spuneti” Cat bine ne-a facut noua Dumnezeu!” Ganditi-va la ceea ce trebuie sa schimbati in viata dumneavoastra!”
Prima oprire a fost (nici nu putea fi altfel) la Lida,oras aflat la 15 km de aeroport, la Biserica care adaposteste mormantul Sfantului Gheorghe. Dupa martiriul sfantului, crestinii i-au luat sfantul trup si i l-au adus in Tara Sfanta, in satul sau natal. Biserica Sfantul Gheorghe (el-Khader) din Lodd (Lida).
Am pornit spre Haifa, oprindu-ne pe malul Marii Mediterane ca sa admiram Apeductul din Cezareea, apeduct roman construit de Irod.
Se inorase brusc, chiar au venit si cateva picaturi de ploaie, dar noi, bucurosi am mers la mare…
Am continuat pelerinajul spre Nazareth orasul Maicii Domnului, orasul sperantei si al Bunei Vestiri, aici fiind inceputul mantuirii noastre. Este un oras sfant pentru toti crestinii pentru ca in acest loc s-a savarsit cea mai mare taina de pe pamant, Fecioara Maria zamislind de la Duhul Sfant pe Iisus Hristos, Fiul lui Dumezeu. Aici, arhanghelul Gavriil, purtand in maini un crin, ii binevesteste Preacuratei Fecioare, taina intruparii lui Hristos. Nazareth este orasul copilariei si tineretii lui Hristos, unde a trait alaturi de Preacurata Sa Maica si de Dreptul Iosif si de unde si-a inceput propovaduirea sa spre mantuirea neamului omenesc.
Era deja seara , tarziu, destul de tarziu… Mancasem putin, impartind cu Dana cele doua sandviciuri facute de Andreea si doua banane, puse in bagajul de cala… bausem apa… un dolar o sticluta… si doar ma hranisem cu bucuria acestor locuri! Ce mai imi trebuia? „Bausem” vin la Cana Galileii… privind vasele mari din piatra si mai ales cu binecuvantarea Patriarhului bausem apa sfintita la izvorul Bunei vestiri… Ce mai imi trebuia? Un loc sa-mi plec capul? Stia Domnul si il pregatise. In cateva minute urma sa ajung la el. Atat de departe de Romania, gandesc acum, dar atat de aproape, milimetric, de locul in care Iisus s-a intrupat , a trait, a facut minuni , a fost rastignit si a Inviat!
Ziua a II-a
Autocarul a oprit undeva la poalele Taborului si de acolo urma sa mergem cu microbuzele. Ca peste tot,tarabe cu aceleasi suveniruri, magneti, cruci din lemn de maslin, batice si saluri,icoane si brelocuri… preturi diverse, foarte diferite, acelasi lucru aici 10 dolari si mai jos… doua la 10 dolari!
Dar cine dorea sa mai cumpere ceva cand urcam sa-L vedem pe Mantuitorul pe Tabor, schimbandu-se la Fata, apoi graind multimilor si incercand sa-i convinga care e sensul vietii?
Taborul este un moment important in asezarea noastra umana.
Iisus Hristos ia cu sine trei ucenici: pe Petru, pe Ioan si pe Iacob. Trei, nu pentru ca altii nu ar fi meritat, ci pentru ca in randuiala dumnezeirii atat fusese planuit. Petru era aprig in a-L aduce pe Iisus la cunostinta oamenilor, Ioan era cel iubit, ucenicul cel mai drag, mantuitorului…Iacob era fratele acestuia…
Adesea se retragea Iisus pe munte, in singuratate …muntele te apropie parca mai mult de Dumnezeu, te face sa-L simti pe Dumnezeu mai aproape si sa traiesti apropierea de El ca fiind singurul lucru care conteaza .
O lumina si deja Petru vroia sa se vesniceasca. Erau nauciti si doreau sa perpetueze acel moment in restul lor de viata…Trei colibe! Trei colibe pentru Iisus , Moise si Ilie!Nici una pentru el! „Bine este sa fim noi aici!” Aceasta e ceea ce aveam sa traiesc in zilele care vor urma! Sentimentul de a construi ceva pentru altii si nimic lumesc, doar traire, doar suflet pentru mine! Sentimentul ca nimic nu-mi trebuie!
Nimic nu-mi lipseste!
Ii purtam pe toti in mine. Pe toti pe care i-am cunoscut in acesta viata in diversele moduri pe care evolutia mea umana le-a facut posibile, pe cei din familia mea, pe „vecinii” mei,pe cei din bisericile unde m-am rugat, pe prieteni, oameni multi care m-au iubit si ma iubesc in acesta viata, dar si pe cei care din diverse pricini nu ma iubesc… si-mi era mila pentru ei, ca risipesc timpul vietii lor in dusmanii fara rost, fara sa schimbe fata lor…ma gandeam la cei care au deschis aceste pagini … peste doua milioane de vizite in doar doi ani, aluatul acesta care creste si pe care mi-l doresc sa fie spre slava lui Dumnezeu, voi toti…Dumnezeu sa va binecuvinteze in tot timpul!
Ma gandeam la preotii in fata carora mi-am plecat capul in acesti sapte ani pentru binecuvantarea lor si crucea pusa de ei, sau atingerea capului meu a facut posibila trecerea mea de la femeia imbracata in turcoaz la femeia in negru de acum, la putina schimbare a fetei mele…
Ma gandeam la atatia preoti care slujesc sfanta liturghie si care talcuiesc pericopa evanghelica a Schimbarii la Fata si nu urca Taborul real, decat pe cel duhovnicesc…
Ma gandeam la atatia preoti care slujesc sfanta liturghie si care talcuiesc pericopa evanghelica a Schimbarii la Fata si nu urca Taborul real, decat pe cel duhovnicesc…
Ma gandeam la toti cei care au murit si nu l-au cunoscut…
Ma gandeam la Grig… la cei care nu mai sunt aici… la mama mea draga abia plecata, atat de curand plecata incat uit ca a plecat … la Dani si Ionut, la Mihnea si Daniel… la Adela si Maria-Octavia, la Sofia si Neculai,la Sevastita si Constantin pe care abia i-am adaugat pe pomelnicul meu ,la tatal meu si la nasii mei… la toti cei pe care ii duc dupa mine cu lanturi de lacrimi si-i trag, ii trag, Doamne, si-i voi pune la picioarele Tale si acolo voi striga si-Ti voi spune” Mantuieste-i, Doamne, mantuieste-i pe toti!”
Ma gandeam la sora mea care inca nu se simte bine si in acea zi era iarasi in spital si ma gandeam cat de grea e intoarcerea ei, schimbarea ei …
Ma gandeam la Grig… la cei care nu mai sunt aici… la mama mea draga abia plecata, atat de curand plecata incat uit ca a plecat … la Dani si Ionut, la Mihnea si Daniel… la Adela si Maria-Octavia, la Sofia si Neculai,la Sevastita si Constantin pe care abia i-am adaugat pe pomelnicul meu ,la tatal meu si la nasii mei… la toti cei pe care ii duc dupa mine cu lanturi de lacrimi si-i trag, ii trag, Doamne, si-i voi pune la picioarele Tale si acolo voi striga si-Ti voi spune” Mantuieste-i, Doamne, mantuieste-i pe toti!”
Ma gandeam la sora mea care inca nu se simte bine si in acea zi era iarasi in spital si ma gandeam cat de grea e intoarcerea ei, schimbarea ei …
Ma gandeam la copiii mei…la toti, cei nascuti dar si cei botezati, daruiti de Dumnezeu sa locuiasca in inima mea…
Si am plans pentru toate…am plans …am plans si apoi…am zambit, asteptand sa urc Taborul pe care cel mai adesea l-am coborat…
Muntele Tabor, complet izolat în mijlocul câmpiei Esdrelonului, cu o înălţime de 588 m şi cu o vastă platformă pe pisc, este muntele cel mai reprezentativ din Galileea.Taborul tot este un templu al lui Dumnezeu.
Pentru sfântul Ieronim, Tabor înseamnă veniens lumen sau veniat lux: lumina care vine, să vină lumina, părere confirmată de unul din numele pe care arabii îl dau muntelui: Gebel en-Nur, adică muntele luminii.
Taborul mergea cu mine si eu nu trebuie decat sa ma rog sa nu ma ratacesc, atat!
[jwplayer mediaid=”25002″]
