LOADING

Type to search

Sfântul Ioan Casian şi grota Sfintei Maria Magdalena (Franța)

Pelerinaje

Sfântul Ioan Casian şi grota Sfintei Maria Magdalena (Franța)

Share

«Încă din timpurile apostolice, credința ortodoxă a lui Hristos a fost propovăduită în Galia, în ceea ce este acum Franța. Bisericii Ortodoxe îi aparținea Sf. Martin de Tours, același lucru este adevărat și pentru marele Sfânt Ioan Casian, întemeietorul mănăstirii de lângă Marsilia – unde pentru mulți ani a dat pildă de viață ascetică -, cât și pentru Sf. Gherman al Parisului și pentru Sf. Genevieva, împreună cu mulți, mulți alții. De aceea, credința ortodoxă nu este străină poporului francez. Ea este credința lui, mărturisită aici în Franța din vechime, de către strămoșii lui; este credința părinţilor lui.» (Sf. Ioan Maximovici)

Periplu ortodox în sudul Franţei?

Marele sfânt al secolului XX, Sf. Ioan Maximovici – arhiereul rus care a locuit o vreme la Paris alături de comunitatea rusă – ne dă astfel cel mai bun argument pentru a porni la cercetarea din punct de vedere ortodox a Franţei, ţară în care în anul 2007 religia ortodoxă… nu există! Sondaje de acest tip sunt organizate neoficial, pentru că statul francez interzice recensăminte cu caracter religios! În anul 2007, 31% dintre francezi s-au declarat atei, 51% catolici (erau 67% in 1994, însă numai jumătate dintre aceştia cred în mod ferm în existenţa lui Dumnezeu), 4% musulmani, 3% protestanţi, 1% evrei, iar restul de 10% nu se pronunţă. Chiar dacă statul este laic, sărbătorile oficiale corespund cu sărbătorile din calendarul catolic, iar 90% din şcolile private din Franţa sunt… şcoli catolice! În zonele predominat rurale din Franţa religia catolică are totuşi o influenţă importantă, bazată mai ales pe tradiţie.

Dar dacă tradiţia provensală identifică sudul Franţei ca fiind primul loc din Europa în care au ajuns prietenii Domnului Iisus Hristos, după doar 14 ani de la Răstignirea şi Învierea Sa, iar dacă în secolele IV‑V, Sfântul român Ioan Casian a întemeiat exact în această regiune primul aşezământ monastic din Europa (Mănăstirea Sf. Victor la Marsilia), începem să înţelegem că tradiţia catolică îşi are rădăcini mult mai adânci, înainte de Marea Schismă (1054), aşadar vorbim chiar despre o tradiţie a Dreptei Credinţe…

Istorie creştină şi tradiţie provensală

În anul 41 d.Hr., Irod Agripa Întâiul, fiul mezin al lui Irod cel Mare, devine rege al iudeilor, cu sprijinul romanilor şi imediat după un an începe persecuţia comunităţii de credincioşi creştini, Îl ucide pe Iacob, fratele lui Ioan, apoi îl prinde şi îl întemniţează pe Petru, dar acesta reuşeşte să scape cu ajutorul îngerului.

În anul 42 (sau 48, după alte surse) un mic grup de familii din Betania, din care făceau parte: Lazăr, sora sa Marta, prietenul său Maximin, Marcella roaba lor, Maria Magdalena, Maria Jacobita (mama Sfântului Apostol Iacob cel Mare), Maria Salomeea (mama Sfinţilor Apostoli Iacob şi Ioan, fiii lui Zevedeu), Sidonius – orbul din Ierihon, Parmena – unul dintre cei 7 diaconi, Iosif din Arimateea şi alţi câţiva ale căror nume istoria nu le-a păstrat, au fost escortaţi la portul Iope (Jaffa de astăzi, Tel Aviv) şi au fost îmbarcaţi pe o navă fără pânze şi vâsle, trimisă în larg pe Marea Mediterană (conform tradiţiei provensale). Este mai degrabă credibil că au fost îmbarcaţi pe o navă comercială, dându-se căpitanului instrucţiunea de a fi lăsaţi pe un ţărm îndepărtat, de unde aceşti apropiaţi ai Domnului Iisus să nu se mai poată reîntoarce. Exilaţii plecaţi din Cezareea Palestinei au fost debarcaţi în Delta Rhonului, poarta de intrare către Galia interioară, port pentru navele comerciale, escală pentru călători şi piaţă de desfacere pentru comercianţi. Aici exista deja oraşul Ra, numit după numele zeului soarelui la egipteni, loc în care s-au adunat mulţi străini, printre care şi o colonie evreiască. Spre această colonie, probabil, s-au îndreptat Maria Jacobita şi Maria Salomeea: actualmente localitatea situată pe ţărmul Mediteranei, nu departe de Arles, poartă numele de “Saintes Maries de la Mer” – „Sfintele Marii ale Mării” şi se identifică ca fiind locul prin care “a intrat” creştinismul în Europa. Despre Sf. Lazăr şi Sf. Maria Magdalena se spune că au mers către actuala Marsilia, convertind populaţia locală la creştinism (Sf. Lazăr – primul episcop al Marsiliei), după care Sf. Maria Magdalena a urcat spre munte, propovăduind alături de Sf. Maximin. Sfânta şi-ar fi trăit ultimii 30 de ani din viaţă într-o peşteră din Munţii Sainte Baume. Sfânta Marta s-a îndreptat către nordul ţărmului pe care a eşuat barca, propovăduind la Tarascon – a cărei protectoare este până astăzi…

Tradiţie, legendă… Franţa este încredinţată că a fost încreştinată din chiar secolul întâi, de către prietenii Domnului. Există atestări vechi (inscripţii, sarcofage din secolele I‑II) care sprijină tradiţia, mulţime de dovezi ale unei vieţi creştine active în această zonă, din chiar primele veacuri de după Hristos. Dovezile din Evul Mediu nu sunt însă toate credibile, există ideea unei posibile denaturări a vieţilor Sfinţilor operată de Biserica Catolică (moaştele Sfintei Marta s-au redescoperit în anul 1187, ale Sfintei Maria Magdalena în 1279, ale Sfintelor Marii Jacobita şi Salomeea in 1448…). Sub semnul tuturor acestor fapte istorice, am pornit spre masivul de la Sainte Baume din sudul Alpilor Francezi, între Toulon şi Marsilia, spre a afla peştera în care se spune că a vieţuit Sf. Maria Magdalena în ultimii săi 30 de ani de viaţă…

Peştera Sfântă, la Grotte de la Sainte Baume

Masivul de la Sainte Baume, din sud-estul Franţei (altitudine maximă 1148 metri) este celebru pentru pădurea sa de fag – rezervaţie naturală păstrată intactă de secole –, dar mai ales pentru peştera care i-a şi dat numele: peştera Sfintei Maria Magdalena. “Baumo” este un cuvânt provensal, de origine indo-europeană, care a fost preluat în limba franceză sub forma “baume” , deci la “Grotte de la Sainte Baume” se traduce „peştera sfântă”. Considerat castelul de apa al regiunii şi sursa de gheaţă pentru Marsilia şi Toulon (comerţul cu gheaţa luată de aici s-a practicat între 1642 şi 1789), aşezat în bătaia vântului dinspre nord şi departe de drumurile comerciale ale regiunii, acest masiv inospitalier a fost totuşi venerat ca loc sfânt şi înainte de vremurile creştine. Grota în care tradiţia consemnează prezenţa Sfintei Maria Magdalena, apostolul apostolilor (ea fiind cea care a dus Sfinţilor Apostoli vestea Învierii lui Iisus) este situată pe versantul nordic, deci cu atât mai rece, întunecoasă şi mereu umedă. Legenda spune că Sfânta Maria Magdalena a cerut ajutorul Sfântului Arhanghel Mihail, pentru a face să plece din peşteră un balaur (dragon, tarasc) care teroriza întreaga regiune şi care sălăşluia acolo. Balaurul a fost vânat şi a fugit departe, la zeci de kilometri, către locul în care se afla Sfânta Marta, sora Mariei si a lui Lazăr; Marta a reuşit să îl lege invocând numele Domnului Iisus, după care a predat balaurul locuitorilor din oraşul Tarascon (Sfânta Marta este protectoarea acestui oraş, a cărui catedrală adăposteşte sfintele sale moaşte). Revenind la Sfânta Maria Magdalena: aceasta a vieţuit timp de 30 de ani în penitenţă în peştera situată la mijlocul versantului abrupt de piatră, iar îngerii o hrăneau şi o ridicau de şapte ori pe zi pe vârful masivului, în rugăciune. Apropiindu-i-se momentul trecerii la Domnul, îngerii au dus-o în localitatea de la baza muntelui în care Sf. Maximin, episcopul creştin, construise o biserică; după împărtăşanie, Sf. Maria Magdalena şi-a dat duhul şi a fost înmormântată în acea basilică; sarcofagul şi sfintele sale moaşte se pare că au fost ascunse în anul 716 de frica sarazinilor şi au fost descoperite în anul 1279. Catedrala actuală a început a fi construită în 1295, locul fiind considerat timp de secole cel de-al treilea mormânt al creştinătăţii, ca importanţă (după Mormântul Sfânt al Mântuitorului şi Mormântul Maicii Domnului). Cea mai mare catedrală din sud-estul Franţei, loc de pelerinaj pentru regii Franţei şi pentru mulţime de pelerini, se află în localitatea Sainte Maximin-la Sainte Baume, care astăzi are doar… 14.500 locuitori.

La 30 km distanţă de catedrală, în munte, Grota Sfintei Maria Magdalena din Masivul de la Sainte Baume a fost venerată de către Sfântul Ioan Casian ca loc sfânt, încă din anul 415, la sosirea sa din Egipt pe meleagurile Galiei (Franţa de azi). După un an, în 416, Sf. Ioan Cassian ajunge în Marsilia şi pune bazele primei mănăstiri de călugări din Europa, cu rânduială monastică după modelul mănăstirilor egiptene – Mănăstirea Sf. Victor, fondată în apropierea mormintelor martirilor din Marsilia. Sf. Ioan Casian a rămas la Marsilia până la sfârşitul vieţii sale (†435), prin întreaga sa trăire şi dăruire duhovnicească, prin operele scrise şi prin întreaga sa lucrare monahală, de mare anvergură, fiind astăzi considerat unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai monahismului apusean şi sfânt părinte al Bisericii Universale.

Peştera Sfintei Maria Magdalena a rămas în grija monahilor Ordinului Cassian între anii 415-1079, apoi a trecut în grija Ordinul Benedictinilor (1079-1295) şi a Dominicanilor (1295-1793, apoi din 1840 până astăzi). În Masivul de la Sainte Baume nu doar această peşteră sfântă păstrează amintirea Sfântului Ioan Cassian Românul, dar şi cea mai mare peşteră din partea nordică a masivului, care se numeşte “le gouffre du Petit Saint Cassien” (abisul Micului Sfânt Cassian), cel mai important obiectiv speologic al zonei.

În octombrie 2010 am ajuns pentru prima oară în zona Masivul de la Sainte Baume, după ce ne închinasem la moaştele Sfintei Maria Magdalena în catedrala de la Sainte-Maximin-la Sainte Baume; dar fiind seară, nu am avut cum să urcăm pe drumul de munte către grotă. Apoi am plecat la Ierusalim şi, cu îndoială în suflet, la mănăstirea rusească a Sfintei Maria Magdalena de pe Muntele Eleon (sursă ortodoxă, de maximă credibilitate) am întrebat o maică rusoaică: Unde a trecut la Domnul Sfânta Maria Magdalena? Răspunsul a fost scurt: În Franţa, într-o peşteră. Şi unde se află sfintele moaşte? Răspunsul, tot scurt: Răspândite în toată lumea, iar mîna sa, caldă încă, în Sfântul Munte Athos!

Aşa încât în anul 2013, tot în luna octombrie, m-am reîntors la Masivul de la Sainte Baume cu un grup de români, cu care am reuşit să parcurgem drumul de aproape o ora şi să urcăm cele 150 de trepte până la grota Sfintei celei Întocmai cu Apostolii. Şi deşi la acel moment nu ştiam de legătura dintre Sf. Ioan Casian Românul şi locul sfânt în care ne aflam, vizita la grota Sfintei Maria Magdalena, în care ea a vieţuit făcând penitenţă în ultimii 30 de ani, a fost poate cel mai special moment al întregului nostru periplu ortodox în Italia şi Franţa primelor veacuri creştine.

Maria CHIRCULESCU
Miriam Turism

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *