ANA

Acest frumos nume este foarte vechi ºi vine din limba ebraicã, însemnând: Dom­nul a avut milã, Dom­nul S-a îndurat. Numele acesta atât de frumos ne amin­teºte cã în orice moment din viaþa noastrã, în orice necaz Dumnezeu este cu noi, apãrându-ne ºi întã­rindu-ne. Dumnezeu este Tatãl nostru, al tuturor, ºi ne iubeºte ca fii ai Lui. Dumnezeu, Îndurãtorul, are milã de noi toþi, ºi de cei buni, dar ºi de cei rãi, cãrora Dom­nul le oferã ºan­sa de a se cãi pentru pãcatele fãcute ºi de a înce­pe o viaþã bunã ºi luminoasã – „Dumnezeu, nu doar cã nu lasã sã fim ispitiþi pes­te puterile noas­tre, dar ne ºi ajutã, chiar în is­pitã, ne sprijinã ºi ne întãreºte, dacã noi facem ce se cuvine din par­tea noastrã ºi nu ne lipsesc bunãvoinþa, nãdejdea în El ºi rãbdarea.” – Sfântul Ioan Gurã de Aur.
La români exis­tã mai mul­te variante ºi de­rivate ale acestui frumos nume: Anca, Aneta, Anica, Ani­ºoara, Nana, Ani º.a.
Sfânta Ana a fost mama Sfintei Fecioare Maria, Nãs­cã­toarea de Dumnezeu. Sfânta Ana s-a cãsãtorit cu Sfântul Ioachim, ducând împreunã o viaþã curatã ºi binecuvântatã de Dumnezeu. Sfânta Ana a rãmas pentru noi toþi un exemplu de smerenie ºi viaþã creºtinã. Sfinþii Pãrinþi Ioachim ºi Ana sunt un model pentru toate familiile creºtine, ºi un ajutor neîntârziat pentru toþi cei care se roagã lor. Sfinþii Pãrinþi Ioachim ºi Ana au sãvârºit de-a lungul timpului multe ºi mari minuni, mãrturii ale dragostei lor de oameni, ale harului dumnezeiesc ce s-a revãrsat peste ei ºi, prin rugãciunile ºi ajutorul lor, ºi peste noi toþi. Sfinþii ºi drepþii dumnezeieºti Pãrinþi Ioachim ºi Ana sunt prãznuiþi pe 9 septembrie.