LOADING

Type to search

Athos. Chilia „Sfântului Ipatie“ (urmare din numărul trecut)

Athos. Chilia „Sfântului Ipatie“ (urmare din numărul trecut)

Share

După trecerea la Domnul a pă­rin­telui iero­schi­monah Orest Bal­do­vin, în 1870, superior al Chiliei „Sfântului Ipatie“ a fost ie-romonahul Teo­dosie, originar din Să-liştea Sibiului. Ştim despre sfinţia sa că „mult a ajutat prin scrisorile tri­mi­se îndemnând pe credincioşi să ţină cu sfinţenie Legea şi credinţa“. Se mai consemnează de asemenea că „Theodosie Dascălu a făcut un act faţă de monastirea chiriarhică (Mâ­năs­tirea Vatoped), ca niciodată să nu aibă dreptul, viitorii moştenitori, a înstrăina această chilie la alte naţiuni, ci veşnic a fi stăpânită şi locuită de monahi români“. Părintele Teodosie s-a strămutat la veşnicele locaşuri în anul 1886, ianuarie 24.
I-a urmat în stăreţie monahul Dio­mid şi, după adormirea lui în 1899, a venit ca superior al chiliei schimo­nahul Filaret Şerban. O în­sem­nare din vremea sa ara­tă că obştea era compusă din 6 vieţui­tori, toţi din Transil­va­nia.
Părintele Filaret a fost un călugăr cu viaţă sfântă, evlavios şi iubitor de linişte şi rugăciune. În 1904 s-a întors pentru scurtă vre­me în ţară şi, văzând înşelarea unirii cu Ro­ma, a mers cu predica şi sfatul său în Tran­sil­vania, întorcând de la uniaţie 3 judeţe. Recunoştinţă pentru acti­vitatea sa misionară, Ministerul Afacerilor Străine i-a acordat în 1906 Medalia Jubiliară Carol I. În anul 1911, părintele Filaret s-a retras din stăreţia chiliei şi a mers la Schitul Prodromu în ascultare la bucă­tă­rie. „La privegherile de toată noap­tea stătea cu cucernicie şi trezvire şi de multe ori a văzut vedenii în­sem­nate pe care le-a spus stareţului şi care toate s-au împlinit cu prisosinţă, mai ales în ce priveşte Schi­tul Prodro­mu“.
Cel de-al cincilea stareţ al Chiliei „Sfântului Ipatie“ a fost părintele Teodosie Domnariu, de origine din Săliştea Sibiului. Pă-rintele Teodosie, care vizitase Sfintele Locuri de la Ierusalim şi Sinai, a adunat o obşte de 12 părinţi, dar, în acelaşi timp, a fost şi un bun gospodar, îngrijindu-se de repararea bisericii, pe care a acoperit-o cu tablă şi a împodobit-o cu 2 policandre, sfeşnice şi candele de argint.
În 1930 a avut loc la Mânăstirea Vatoped Prosinodul Ortodox la care din partea Bisercii Ortodoxe Române au participat Prea Sfinţitul Lucian, Episcop al Romanului, şi Prea Sfinţitul Tit Simedrea. „La 2 zile aceştia făceau o plimbare până la Chilia Sfântului Ipatie şi se bucurau văzând activitatea lucrului gospodă­resc“. Despre Chilia „Sfântului Ipatie“ un pelerin român la Sfântul Munte, tot prin 1930, scria: „În drum m-am abătut pe la Chilia ro-mânească Sf. Ipatie a părintelui Theodosie, unde admir buna gospodărire şi situaţia feri-cită a chiliei, cu izvoare de apă şi cu plantaţii magnifice“. Părintele Teodosie Domnariu a rămas stareţ al chiliei până în 1946.
(Va urma)