LOADING

Type to search

Lumea Credintei, anul IV, nr. 9 (38) Septembrie 2006

Lumea Credintei, anul IV, nr. 9 (38) Septembrie 2006

Share

EDITORIAL   –   O NOUĂ ADEZIUNE?

Unul dintre cititorii noştri din Suceava mi-a trimis un e-mail vituperant prin care protesta contra „prigoanei” mediatice la care l-am fi supus, vezi Doamne, pe părintele Nicodim Măndiţă. Am citit mesajul cu uimire, după care i-am răspuns pe un ton cam morocănos, pentru că nu mă simţeam în nici un fel vinovat de acuzele care mi se aduceau. Evident că nu am nimic de împărţit post mortem cu cel mai eficient misionar al Bisericii Ortodoxe Române, ce mai, un adevărat apostol de secol 20. Viaţa şi lucrarea părintelui Nicodim nu reprezintă pentru mine, ca pentru nimeni din colectivul redacţiei, un subiect delicat sau controversat. Dimpotrivă. Avem toată admiraţia pentru acest om, mai ales după ce am fost numiţi (mai în glumă, mai în serios) „aceşti Badea Cârţan ai Ortodoxiei româneşti”. Prin această etichetă (primită de la un Vlădic) ni se recunosc oarecari merite în propovăduirea mesajului actual al Bisericii noastre şi în prezentarea multor locuri sfinte. Aşadar, tot un fel de mi­siune facem şi noi, ca laici însă. Avem – în consecinţă – toată recunoştinţa şi aprecierea sinceră faţă de acest părinte care a îndurat prigoane nenumărate, care nu şi-a dat o clipă de odihnă vieţii sale şi care a lăsat mulţime de ucenici devotaţi, animaţi de duhul credinţei sincere şi lu­crătoare. Părintele Nicodim poate fi un model de tenaci­ta­te şi sacrificiu pentru oricine s-ar apuca de misiune, în nu­mele lui Hristos. Cum am putea tocmai noi să-l „prigonim”?
Acestea fiind zise, îi rog pe toţi cei care au întrebări sau nedumeriri, înainte de a ne califica la repezeală munca şi intenţiile, să fie puţin mai atenţi atât la conţinutul mesajelor cât şi la tonul acestora. Chiar nu-mi face nici o plăcere să mă justific, să mă „povestesc” şi să-mi manifest permanent adeziunea la „valorile Ortodoxiei”. Asta am făcut-o hăt, de mult, în taina inimii…