LOADING

Type to search

Cana Galileii

Cana Galileii

Share

Şi a treia zi s-a făcut nuntă în Cana Galileii; şi mama lui Iisus era acolo. Şi a fost chemat şi Iisus la nuntă, precum şi ucenicii Săi. Şi sfârşindu-se vinul, mama lui Iisus a zis către El: Nu mai au vin… Şi Iisus i-a zis: Ce ne priveşte, femeie, pe Mine şi pe tine? Ceasul Meu încă nu a venit. Mama Sa le-a zis slujitorilor: Orice vă va spune El, faceţi! Şi erau acolo şase vase de piatră, puse pentru curăţirea Iudeilor, care luau câte două sau trei vedre. Zisu-le-a Iisus: Umpleţi vasele cu apă! Şi le-au umplut până sus. Şi le-a zis: Scoateţi acum şi aduceţi-i nunului! Iar ei i-au dus. Şi după ce nunul a gustat apa care se făcuse vin – şi el nu ştia de unde este, ci doar slujitorii care scoseseră apa ştiau – l-a chemat nunul pe mire şi i-a zis: Orice om pune mai întâi vinul cel bun şi, când se ameţesc, pe cel mai slab; dar tu ai ţinut vinul cel bun până acum. Acest început al minunilor l-a făcut Iisus în Cana Galileii şi Şi-a arătat slava Sa; şi au crezut într-Însul ucenicii Săi.

(Ioan 2, 1-11)

Cana Galileii este astăzi un sat locuit de o populaţie mixtă de musulmani şi creştini. Cana este locul unde Hristos a săvârşit prima Sa minune. Ceea ce au reţinut însă aproape toţi comentatorii ortodocşi ai pasajului evanghelic de mai sus este rolul Maicii Domnului de mijlocitoare către Fiul Său. Pe bună dreptate în Acatistul Bunei Vestiri stă scris: „Bucură‑te, începutul minunilor lui Hristos”, căci deşi Hristos nu mai săvârşise până atunci nici o minune în public, Maica Domnului, care ştia cine este El, văzând situaţia delicată în care se aflau mirii, care după cum se vede nu erau bogaţi, îndrăzneşte. Îndrăzneşte din dragoste, dar o face cu multă smerenie. Ea este cea care merge la Hristos şi îi spune: „Nu mai au vin!”. Nu spune: „Ajută-i că nu mai au vin!”, ci face numai această remarcă discretă. Răspunsul Mântuitorului şi formula de adresare „femeie” pot să pară pentru unii ireverenţioase, chiar un refuz. Apelativul „femeie”, de altfel unul familiar în limbaj ebraic, îl va mai folosi Mântuitorul şi pe cruce, când o va încredinţa pe mama sa Sfântului Ioan Evanghelistul (Ioan 19, 26). Şi ­atunci, şi acum el este folosit intenţionat ca o rezonanţă la textul din Facere 3, 15-21 pentru a se face puntea între femeia Eva şi femeia Maria, care va zdrobi capul şarpelui.
Este clar că Maica Domnului nu a văzut un refuz în răspunsul Mântuitorului, pentru că ea le-a spus în continuare slujitorilor: „Orice vă va spune El, faceţi!”. Iar acest cuvânt al ei nu a fost rostit numai pentru slujitorii de la acea nuntă, ci el răzbate peste timp ca mesaj şi îndemn al Maicii Domnului pentru noi toţi.
Tradiţia mai păstrează o informaţie importantă: mirele de la nunta din Cana Galileii nu este altul decât viitorul apostol Simon Zilotul, a cărui prăznuire Biserica o face în 10 mai. Despre viaţa Sfântului Simon nu ştim însă foarte multe. Bănuim că el era o cunoştinţă mai veche a Mântuitorului şi a familiei Sale, lucru foarte plauzibil, căci i‑a invitat la nuntă, iar între Nazaret şi Cana sunt numai 6 km. După Cincizecime, Sfântul Apostol Simon ar fi propovăduit, după unii, în Mauritania şi Britania, unde ar fi fost şi crucificat, iar după surse apusene în Egipt şi apoi în Persia, care a fost şi locul martiriului său.