LOADING

Type to search

Pentru o pedagogie ortodoxă

Pentru o pedagogie ortodoxă

Share

Ne creştem copiii cu multă grijă, îi învăţăm pe elevii noştri tot felul de lucruri „savante” dar uităm adesea, prinşi de febra com­petiţiilor cotidiene, că un copil are nevoie de responsabilităţi care să-l întărească sufleteşte şi să-i consolideze „imaginea de sine”.
Noi, adulţii, ar trebui să clădim în inimile copiilor sen­timentul prieteniei, care capătă o valenţă suplimentară atunci când „prietenul cere o atenţie specială, căci aparţine speciei „necuvântătoarelor”. „Scoatem căţelul la plimbare”, „Cumpărăm grăunţe pentru papagal”, „Iepuraşul nu mai are morcovi!”, „Hai să schimbăm apa la peşti!”, „Dă-i tu lăpticul pisicuţei”… – iată o colecţie de îndemnuri care îi atrag pe cei mici în sfera activităţilor responsabile şi le construiesc un comportament deschis spre lumea din jur, primul pas în formarea unui caracter generos şi sociabil.
Iată de ce ideea de a struc­tura lecţiile de educaţie plastică într-un proiect intitulat „Prietenii de lângă noi”, pe care a pus-o practică profesoara Maria Roxana Cioată, i-a antre­nat atât pe copii cât şi pe părinţi, incitaţi alături de cei mici să participe la activităţile Atelierului. Aflat deja la a doua ediţie (prima derulându-se în anul şcolar trecut), acest proiect s-a finalizat cu o colecţie de lucrări ai căror autori cu vârste între 4 şi 10 ani au participat la orele de arte plastice, atât ca desenatori ori pictori, cât şi ca posesori ai „modelelor” surprinse în tablouri. Adunate într-o expoziţie plină de far­mec în incinta Bibliotecii pen­tru copii „Ion Creangă”, portretele „prietenilor de lângă noi” dovedesc talent dar şi dra­gostea micilor artişti pentru lumea „celor care nu cuvântă”. Vecinătatea cărţilor este bene­fică, iar atmosfera expoziţiei vibrează de poezie, căci iubirea copiilor se împleteşte bogat cu fantezia, aşa încât căţelul lui Sergiu este albastru, pisicuţa Teodorei este de trei ori mai înaltă decât ea, iar cea a Sabinei are în lăbuţe trei papuci şi o botină.
Profesori sau părinţi, să nu uităm cât de important este să construim în sufletul copiilor această dimensiune a generozităţii şi a deschiderii responsabile spre lumea felurită pe care Dumnezeu i-a dat-o omului în grijă.