LOADING

Type to search

Complex paleocreştin distrus cu buldozerul!

Complex paleocreştin distrus cu buldozerul!

Share

Un fapt de o gravitate deosebită s-a petrecut nu demult în localitatea tulceană Slava Rusă: singurul complex monahal pa­leocreştin descoperit până în prezent în nordul Dobrogei a fost distrus cu buldozerele din ordinul unui acţionar francez al firmei mixte “Agrifrance”. În prezent, poliţia a demarat o anchetă pentru a elucida circumstanţele în care s-a produs incidentul, urmând a dispune măsurile care se impun. Faptul este cu atât mai grav cu cât nici nu se poate pune problema unei neglijenţe, de vreme ce complexul monahal amintit este inclus pe Lista Monumentelor Istorice în categoria A (monumente de importanţă naţională) aprobată prin Ordinul Ministerului Culturii nr. 2182/2 iulie 2005.

Complex monahal unic în Dobrogea
Despre valoarea acestui obiectiv ne-a vorbit dr. Dorel Paraschiv, cercetător ştiinţific la Institutul de Cercetări Ecomuzeale Tulcea: „Complexul monahal face parte dintr-o zonă arheologică mai amplă, care cuprinde vestigii din mai multe perioade istorice: paleolitic, eneolitic, prima epocă a fierului, epocile romană, romano-bizantină şi medievală. Cel mai important obiectiv îl reprezintă cetatea romană şi romano-bizantină Ibida sau Libida, cea mai mare din Dobrogea, cu o suprafaţă de 24 ha. Până prin anul 2001, cercetările desfăşurate aici s-au limitat la o serie de sondaje arheologice. După aceea, un colectiv complex de cercetători a efectuat cercetări sistematice în mai multe puncte ale sitului. Referindu-ne strict la complexul monahal paleocreştin, acesta era situat la 2,5-3 km V de cetate. Obiectivul a fost cercetat în anii 1987-1988 de către Andrei Opaiţ. Cu acel prilej, au fost descoperite două bazilici cu câte o singură navă, o capelă şi mai multe anexe, înconjurate de o incintă. Au fost identificate trei faze constructive, datate între a doua jumătate a secolului 4 şi începutul secolului 7. Între descoperirile mai importante, amintim un tezaur din monede romano-bizantine din aur (solidi), datat în a doua jumătate a secolului 6 d. Hr, şi un vas de cult. În prezent, 75 % din obiectiv, inclusiv bisericuţele, e distrus. Complexul monahal e singurul monument de acest fel descoperit până în prezent în nordul Dobrogei”.

Intervenţia – fără autorizaţie
Primarul comunei Slava Cercheză, Ivan Ignat, pe teritoriul căruia se află situl arheologic, ne-a declarat că un muncitor, împreună cu unul din cei doi acţionari francezi ai firmei amintite (Yves-Pierre Grassa şi Jean-Pierre Garbay), ar fi intrat cu utilajul să niveleze o suprafaţă de teren arendată de la localnici. Rămâne însă un mister cum – şi mai ales de ce – a pătruns în situl arheologic.
La rândul său, d-l Emilian Gamurag, inspector la Direcţia Generală de Patrimoniu din Ministerul Culturii şi Cultelor, ne-a confirmat că intervenţia reprezentanţilor firmei „Agrifrance” a fost neautorizată, ministerul aşteptând finalizarea anchetei pentru a hotărî ce măsuri vor fi luate în continuare.
«Românii, o speţă de degeneraţi»
Cei doi francezi nu sunt de găsit, pentru a afla ce i-a determinat să distrugă situl arheologic. În schimb, am stat de vorbă cu d-na Codruţa Tătăranu, administratorul firmei „Agrifrance”, care ne-a declarat următoarele: „Sunt mai mult decât surprinsî de ceea ce s-a întâmplat, cu atât mai mult cu cât, în această perioadă, muncitorii noştri nu lucrează. Stau acasă. Iar noi nu avem ca obiect al muncii nivelările de terenuri. Este adevărat că nu ne prea înţelegem cu asociaţii noştri francezi, dar nu putem accepta să ne facă pe noi românii „speţă de degeneraţi”, cum ne-au făcut, sau să tragă cu arma împotriva muncitorilor noştri. Pentru că asta s-a întâmplat, iar d-l Yves-Pierre Grassa are un dosar penal întocmit pentru această faptă. Pentru că sunt străini şi au fost primiţi cu încredere, sunt mai mult decât aroganţi şi, de aceea, probabil consideră că ceea ce fac este foarte normal. Aştept şi eu rezultatul anchetei Poliţiei”.
Devastat de localnici în decursul anilor, scormonit de căutătorii de comori după 1990, situl arheologic de la Slava Rusă are nevoie urgentă de o protecţie reală, pentru că altfel, ca în multe alte locuri din ţară, urmele trecutului nostru istoric vor fi şterse definitiv. Iar faptul că străinii tratează cum tratează acest aspect constituie o problemă la care instituţiile statului ar trebui să mediteze mai mult şi să ia măsuri ferme pentru contracararea lor.