Arhiepisopia Tomisului vădeşte a fi înţeles, cum poate numai Mitropoliile de la Iaşi şi Cluj se mai pot lăuda la noi, covârşitoarea im­por­tan­ţă a factorului mediatic în contextul atât de complex al lumii contemporane. Cateheza şi apologetica ortodoxă, oricât de îndatorate şi de fidele ar rămâne tradiţiei, nu se mai pot dispensa nepăgubite de mijloacele şi strategiile comunicaţionale ale momentului. Expusă pro­vocărilor unei civilizaţii prin excelenţă media­ti­ce şi informaţionale, de-acum de extensie pla­netară, Ortodoxia trebuie să procedeze cu în­ţe­lepciunea ei dintotdeauna, adaptându-se din mers formelor mentale şi discursive ale secolului 21, fără a-şi trăda temeiurile, aşa cum a şti­ut să coexiste cu toate paradigmele culturale şi civilizaţionale ale ultimelor două milenii, amen­dându-le părţile rele, dar valorificându-le pe cele bune.
Sub această încredinţare s-a desfăşurat la Constanţa şi Mamaia, în zilele de 10, 11 şi 12 mai a. c., a treia ediţie, cu tema “Biserica şi Mass-media”, a Simpozionului Naţional “La început a fost Cuvântul…”, ce a beneficiat de o participare mult mai numeroasă decât cea de la ediţiile anterioare, reunind atât o firească majoritate ortodoxă (ziarişti, scriitori, profesori, preoţi, monahi), cât şi reprezentanţi ai unor confesiuni creştine neortodoxe (romano-catolică, evanghelică) şi ai celor două monoteisme necreştine (mozaism, islamism), sub semnul unui dialog ecumenic şi interreligios tot mai necesar posibilei resurecţii spirituală a Europei, în răspărul ideologiilor ateiste sau a pseudo-ecumenismelor ideologizate.
Dincolo de conturarea unei vaste arii pro­blematice şi de viul schimb de idei, Simpo­zionul a înlesnit – într-o astmosferă caldă şi degajată, la care a contribuit din plin şi generoa­sa ospitalitate a organizatorilor – cunoaşterea şi apropierea unor oameni de presă risipiţi pe tot cuprinsul ţării. În timpul celor 3 zile, au fost vizitate şi diferite locuri de interes religios şi istoric din Dobrogea (Basarabi, Adamclisi, Peştera Sfântului Andrei, Dervent).
În urma dezbaterilor, Biroul de Comunicare şi Relaţii Mass-media al Arhiepiscopiei Tomisului a elaborat un comunicat cu concluziile Simpozionului: 1) nici Biserica, nici Mass-media nu au o încă strategie de comunicare prin care mesajul de moralizare al societăţii să fie coerent; 2) este necesar ca Mass-media să îşi formeze jurnalişti în domeniul teologic sau învăţământul teologic să îşi adapteze programa în vederea lărgirii posibilităţilor de specializare în domeniul comunicării; 3) Biserica trebuie să continue procesul de adaptare a mesajului său la mijloacele de comunicare moderne; 4) este necesar ca Mass-media să abordeze raportul cu Biserica prin prisma obiectivităţii şi nu a subiectivităţii dictate de angajator, iar Biserica să fie deschisă dialogului, mai ales când există cazuri ce-i pot afecta imaginea de ansamblu; 5) participanţii au considerat oportună întâlnirea, dar au sancţionat modalitatea de susţinere a referatelor tematice, fiind de părere că discuţiile libere pot fi mai eficiente în raportul dintre Biserică şi Mass-media.
Următoarea întâlnire va fi dedicată dilemei dacă Biserica este sau nu o ţintă în vederea denigrării.

În calitate de iniţiator ale acestei întâlniri, Înalt Prea Sfinţitul ­Teodosie Petrescu, Arhiepiscopul Tomisului, a ­concluzionat:
„Între Biserică şi ­Mass‑media rămâne distincţie prin ­preocupare, jurnalismul fiind o profesiune, iar ­jurnalistul aparţinând Bisericii, ­asemeni tuturor credincioşilor, ­indiferent de preocupările profesionale sau sociale. ­Separarea instituţională, fără o ­colaborare eficientă, aduce distanţă şi tensiune, impunându-se o lucrare permanentă de comuniune, prin informare reciprocă şi afecţiune, menite să aducă ­morala creştină în atenţia vieţii sociale”.