LOADING

Type to search

Gayfest 2007-provocare şi reacţie

Gayfest 2007-provocare şi reacţie

Share

Atunci când aperi drepturile unei minorităţi, se cheamă că lupţi împotriva unei discriminări negative. În acest caz vorbeşti de o majoritate părtinitoare, care încalcă logica şi morala. Paradoxal, apare în democraţie, ca un efect pervers, ca o exegerare, reversul: discriminarea pozitivă. În acest caz, minoritarul devine “mai egal” decât majoritarul, adică reclamă şi primeşte drepturi şi libertăţi care le prejudiciază pe cele ale majorităţii! Rezultă un echilibru dat peste cap, având drept consecinţă alt efect pervers: întărirea comportamentului discriminatoriu al majoritarului… Dar să coborâm în concret: a patra ediţie a Paradei Gay. Încerc să tratez subiectul profesionist, adică cu neutralitate axiologică, şi cât mai concis.

În primul rând, de ce fac paradă homosexualii? Graba ar spune că mândria face în general paradă: faci paradă atunci când vrei să te dai mare. Parţial adevărat, pentru că societatea debusolată a lumii de azi i-a făcut pe aceşti minoritari să se creadă normali, deşi nici măcar statistic nu sunt. Pe de altă parte, repetarea unui astfel de eveniment se face pentru a obişnui lumea cu stranietatea şi cu exoticul acestei situaţii. A fi obişnuit înseamnă a nu mai reacţiona, a nu mai amenda, până într-atât încât, pe termen lung, obişnuinţa să poată deveni (se ştie) a doua natură. Repetarea unui stimul duce la lipsa reacţiei, altfel spus la indiferenţă, mai apoi la tolerare şi în final la acceptare. E şi logica oricărei in-formări. E aceeaşi situaţie ca şi cu desfrâul mediatic: nu a durat mult şi românul a devenit indiferent la el, ca mai apoi să-l accepte ca atare şi să-i devină indirect complice. Să nu ne mirăm atunci că, în lipsa unei contraofensive, vedem din ce în ce mai multă pornografie, din ce în ce mai multă violenţă în şcoli. Probabil că nu va dura mult până vom accepta şi homosexualitatea ca pe ceva firesc, aparţinând „varietăţii umane”, acelui varietas delectat.

Dar de ce să se inflameze unii la nevoia asta de a se exprima a homosexualilor? – se întreabă cei prea binevoitori, sau cei care nu cred în nimic şi nu le pasă.
Iată de ce:
> Pentru că nu putem prezenta anormalul ca normal. În toate lucrările de specialitate homosexualitatea este etichetată ca devianţă.
> Pentru că un astfel de model impus la nivel social poate devia pe cei care nu au încă o identitate sexuală clară. Puberii şi adolescenţii, care oricum traversează o vârstă a confuziei, nu au nevoie de o ­confuzare în plus.
> Pentru că, în aceeaşi ordine de idei, ne plângem de violenţă în şcoli, de batjocorirea profesorilor, de sinucideri (toate roade ale debusolării proprii unei societăţi anomice), dar permitem tot felul de aiureli în loc să coagulăm valorile.
> Pentru că tindem să îi privim ca pe nişte oropsiţi şi să le luăm apărarea (tocmai acum, când nu mai e cazul!) ca unora ce luptă pentru libertate. Să nu ne păcălim: nu toate minorităţile au dreptate, după cum nu toate majorităţile se înşeală. În plus, poa­te fi vorba şi despre autodiscriminare: o mi­noritate strigă ca din gură de şarpe că e dis­criminată, ca să obţină mai multe drepturi.
> Pentru că în cazul homosexualităţii nu este vorba defel de drepturile omului: dacă aceasta s-ar generaliza, ne-am împuţina sau chiar ne-am stinge ca specie.

În concluzie, ţinând strict cont de profesia mea, nu mă interesează ce şi cum face homosexualul în intimitatea sa, dar afirm că, difuzat social, public, modelul e nociv şi poate crea o reprezentare falsă despre familie. Nu sunt pentru interzicerea drepturilor lor cetăţeneşti, dar sunt pentru impunerea discreţiei. Pederastia nu e un “eveniment cul­tural”, aşa cum o prezintă Asociaţia ACCEPT, ci unul subcultural. Nu zic să nu oferim alternative, dar nu pe ceva împotriva firii. În plus, societatea are nevoie de reacţii de aceeaşi tărie, pentru ca astfel cetăţeanul să poată relativiza. E timpul ca bunul simţ să fie militant şi să iasă, de asemenea, în stradă.

Biroul de Presă al Patriarhiei Române:
Patriarhia Română dezaprobă manifestarea minorităţilor sexuale în spaţiul public, din ziua de 9 iunie a. c., pe care o consideră o ofensă la adresa moralităţii vieţii publice, a instituţiei sacre a familiei, şi un pericol pentru formarea generaţiilor tinere, prin expunerea lor la corupere morală. Recomandăm credincioşilor din Bucureşti să evite prezenţa pe traseul pe care se va desfăşura manifestarea şi să participe la rugăciunile oficiate în cadrul slujbei Vecerniei din după-amiaza zilei de sâmbătă 9 iunie a. c., pentru apărarea demnităţii persoanei umane, ocrotirea vieţii şi a familiei şi îndreptarea semenilor noştri care au nevoie de ajutor.
Biroul de Presă al Mitropoliei de la Cluj:
Sinodul Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, în şedinţa sa din 7 iunie 2007, a dispus ca preoţii din Mitropolie să intercaleze, la Vecernia de sâmbătă 9 iunie 2007, după prochimen, următoarea rugăciune: Stăpâne Doamne, Cel Ce ai făcut pe om după chipul şi asemănarea Ta şi i-ai dat putinţa de a dobândi viaţa de veci, iar după aceea, căzând prin păcat, nu l-ai trecut cu vederea, ci ai rânduit mântuire lumii prin întruparea Hristosului Tău, Însuţi, Stăpâne, izbăveşte prin rugăciunile Sfintei Tale Biserici pe cei căzuţi în păcatul împotriva firii, deschide-le ochii gândului, ca să strălucească în ei lumina Evangheliei Tale, însoţeşte viaţa lor cu înger de lumină şi izbăveşte-i de toată bântuiala potrivnicului, de întâmpinarea celui viclean, de demonul cel de amiazăzi şi de relelele năluciri. Că Tu eşti Dumnezeul milei şi al îndurărilor şi Ţie slavă-Ţi înălţăm: Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Biroul de Comunicare şi Relaţii ­Mass‑media al Arhiepiscopiei Tomisului:
În cadrul întâlnirii duhovniceşti cu părintele Teofil Pârâian, care a avut loc joi 7 iunie, ora 18.00, Î. P. S. Teodosie a îndemnat clerul şi credincioşii la rugăciune pentru luminarea minţii celor ce au iniţiat şi susţin parada gay de sâmbătă 9 iunie a. c. În toate bisericile din Constanţa vor avea loc rugăciuni în cadrul vecerniei de sâmbătă seara.