LOADING

Type to search

Un interviu cu părintele Vicenţiu Curelaru, autorul primei cărţi în limba greacă despre Sf. Dimitrie cel Nou

Un interviu cu părintele Vicenţiu Curelaru, autorul primei cărţi în limba greacă despre Sf. Dimitrie cel Nou

Share

În cetatea Tesalonicului, patria Sfântului Dimitrie Izvorâtorul de Mir, părintele Vicenţiu Curelaru încearcă, de ani buni, să-l facă cunoscut grecilor pe celălalt Dimitrie, făcătorul de minuni din Basarabi, patronul Bucureştilor. De la an la an, de altfel, de hramul Sfântului Dimitrie cel Nou, afluxul pelerinilor din Athena şi Salonic spre Capitala României e într-o continuă creştere. În casa parohială din Polihni –Tesalonic, Lumea Credinţei a stat de vorbă, în ajun de praznicul Sfântului Dimitrie, cu acest vrednic păstor român.

Părinte Vicenţiu Curelaru, ne-aţi făcut părtaşi unei imense bucurii… Sunteţi autorul unei lucrări – o premieră pentru lumea greacă, aş putea spune – despre Sf. Dimitire Basarabov, patronul Bucureştilor. De când vă aflaţi pe aceste meleaguri, dar mai ales cum v-a venit ideea scrierii unei cărţi despre Sf. Dimitrie în limba greacă?
Mă aflu la Tesalonic din toamna anului 1998, când am început cercetările pentru elaborarea unei lucrări de doctorat, pe care am susţinut-o în anul 2004, la catedra de Artă Creştină a Facultăţii de Teologie din acest oraş. Am studiat arhitectura bisericească, pictura… Astfel, încet-încet, am început să cunosc mai bine pe sfinţi şi să-i îndrăgesc. În toată această perioadă de cercetări, precum şi după, am realizat că noi, românii, după anul 2000, prin diverse traduceri din limba greacă îi facem cunoscuţi credincioşilor noştri pe sfinţii mai noi ai Bisericii Greciei. Aceasta, bineînţeles, se datorează şi numărului mare de doctoranzi români care studiază la Facultăţile de Teologie din Tesalonic şi Athena. Văzând abundenţa cărţilor greceşti traduse în limba română, m-am gândit să scriu şi eu câte o lucrare cu sfinţii mai cunoscuţi ai Bisericii noastre, nădăjduind că şi alţii vor scrie despre sfinţii noştri. Din nefericire, sfinţii Bisericii noastre, cel puţin în Grecia, nu se bucură de aceeaşi cinstire ca şi cei de aici. Aceasta nu se datorează însă faptului că nu a existat sau că nu ar exista evlavie la sfinţii noştri români, ci pentru simplul fapt că sunt mai puţin cunoscuţi, ca să nu zic aproape deloc.
Cât de cunoscut este patronul Bucureştiului în Grecia?
Sf. Dimitrie cel Nou, din păcate, nu este prea cunoscut în Grecia, întrucât nu s-a scris în limba grecă nici o viaţă mai amplă, ori ceva despre minunile de ieri ori de azi ale sfântului. Astfel că el a rămas pentru credincioşii greci un necunoscut. Sf. Dimitrie este ştiut doar de unii ierarhi care sunt invitaţi la noi în ţară de ziua sfântului, sau la diferite manifestări ale Bisericii Ortodoxe Române. Cred că mai au cunoştinţă de sfântul şi unii greci care desfăşoară activităţi comerciale în ţara noastră şi se stabilesc în România pentru mai mulţi ani, având ocazia astfel să-l cunoască, mai ales prin intermediul televiziunii, prin transmisiunile care se fac de ziua sa.
Să revenim, totuşi, la prima întrebare… Concret, cum v-aţi hotărât să scrieţi o carte despre Sf. Dimitrie?
Au existat două motive. Primul, cum vă spuneam – mâhnirea că grecii nu au cunoştinţă de Sf. Dimitrie cel Nou. Cel de-al doilea: Sfântul Dimitrie este cel care m-a ajutat să înţeleg, să desluşesc şi să mă familiarizez cu teologia ortodoxă, cu care eu luam contact pentru prima dată, ca student al Facultăţii de Teologie din Bucureşti, imediat după 1990. Pe toată perioada şederii mele la studii în Bucureşti eram nelipsit, de altfel, de la sărbătoarea Sfântului Dimitrie, pe care o aşteptam cu multă nerăbdare. Toate acestea m-au facut să scriu acum această lucrare despre viaţa şi minunile Sfântului Dimitrie, ca o ofrandă adusă acestuia.
Am auzit vorbindu-se în Grecia, în ultima vreme, de o slujbă cu totul aparte închinată Sfântului Dimitrie Basarabov. Psalţii greci, aflând despre viaţa şi minunile sfântului de la Bucureşti, se vede că nu au stat prea mult pe gânduri…
Într-adevăr. A existat mult entuziasm. În Biserica Ortodoxă a Greciei, însă, slujbele pentru sfinţi sunt scrise doar cu binecuvântare. Cei care au darul şi pregătirea de a le compune poartă titlul de imnografi. Pentru slujba Sfântului Dimitrie m-am îndreptat spre d-l Haralambos Busias din Athena, Mare Imnograf al Patriarhiei Alexandriei, care îmi era foarte cunoscut prin numărul mare de slujbe semnate de către domnia sa. L-am considerat a fi cel mai potrivit pentru a-i incredinţa această slujbă pe care a scris-o cu multă dragoste. Tot d-l Busias este cel care a realizat şi Paraclisul închinat Sfântului Dimitrie Basarabov în limba greacă.
V-aţi adresat, probabil, mai întâi Sinodului grec…
Viaţa oricărui sfânt despre care se scrie ceva pentru prima dată în Grecia, împreună cu slujba sfântului, trebuie trimise mai întâi la Sfântul Sinod al Bisericii Greciei, împreună cu o scrisoare din partea unui ierarh grec, pentru a primi recunoaşterea acestuia. În cazul Sfântului Dimitrie, cel care a mijlocit recunoaşterea de către Sfântul Sinod al Bisericii Greciei a fost mitropolitul de Neapoleos şi Stavropoleos, Varnava, care îmi este şi părinte duhovnicesc. Recunoaşterea Sfântului Dimitrie a fost făcută la data de 3 septembrie 2009, iar adresa de recunoaştere este semnată de către Arhiepiscopul Athenei, Ieronim, având ca dată 9 septembrie a.c.
Cred că Mitropolitul Varnava nu a mijlocit totuşi întâmplător la Sinod…
Când am vorbit cu Mitropolitul Varnava că doresc să edităm în Grecia o carte despre Sf. Dimitrie, mi-a spus cu multă emoţie că s-a închinat pentru prima oară la racla Sfântului Dimitrie în decembrie 1989. Venise în România alături de Mitropolitul de atunci de Neapoleos şi Stavropoleos, Dionisie, cu primele ajutoare umanitare din Europa. Dragostea lui pentru Sf. Dimitrie cel Nou este cu totul aparte. Mereu când se gândeşte la sfântul, îi vin în minte clădiri arzând sau fumegând şi chipuri de oameni speriaţi, neştiind parcă ce sa facă cu libertatea lor. Şi iată că la 20 de ani de la Revoluţia din decembrie 1989 se editează această carte sub egida Mitropoliei de Neapoleos şi Stavropoleos, având în introducere şi un cuvânt din partea Mitropolitului Varnava.
Grecii i-au făcut Sfântului Dimitrie cel Nou şi o frumoasă icoană…
De fapt, este vorba despre două icoane închinate Sfântului Dimitrie Basarabov, în care, spre deosebire de cele care circulă acum în România, sfântul este reprezentat la maturitate şi nu bătrân, cam la vârsta Sfântului Ioan Iacob Hozevitul.
De ce nu bătrân?
Pentru că sfântul nu a adormit bătrân. Să ne aducem aminte un episod din trecutul satului Basarabovo de pe Lom. Locuitorii revin după 20 de ani de la distrugerea satului, din 1774, şi încep să-şi reconstruiască vetrele şi biserica. Atunci ei se adresează Mitropolitului Bucureştilor, cerându-i să le trimită o icoană cu Sf. Dimitrie. Mitropolitul de atunci, Dositei Filitti, le va trimite o icoană cu Sf. Dimitrie, în anul 1803, în care sfântul, după cum se poate vedea, este tânăr. Această icoană a Mitropoliei Bucureştiului a folosit ca model pentru viitoarele icoane ale sfântului din ţara vecină; şi astăzi, în toate icoanele bulgăreşti, sfântul este reprezentat tânăr. De asemenea, în catedrala episcopală de la Giurgiu se păstrează o icoană cu Sf. Dimitrie cel Nou, între Sfinţii Elefterie şi Pantelimon, din anul 1897, în care sfântul iarăşi este tânăr. Pe capacul raclei Sfântului Dimitrie, raclă lucrată la 1880 de meşterul Filipov, unde este înfăţişat sfântul în picioare, el este, de asemenea, tânăr. După părerea mea, această schimbare de chip a sfântului avut loc după anul 1931, când Patriarhul Miron a cerut pictorului Dimitrie Belizarie să-l picteze pe sfântul în firida unde este aşezat astăzi, iar acesta, probabil necunoscându-l pe sfânt, l-a pictat bătrân. Această frescă a lui Belizarie avea să devină model pentru viitoarele icoane ale Sf. Dimitrie, mai ales că fresca era chiar deasupra sfintelor sale moaşte. Şi astfel s-a ajuns până în zilele noastre să se picteze sfântul în acest fel.
După entuziasmul psalţilor, imnografilor şi pictorilor greci, mă întreb – şi vă întreb totodată – acum, la apariţia acestei minunate cărţi, cum va fi «întâmpinat» Sf. Dimitrie Basarabov de credincioşii greci ?
Desigur, întâlnirea cu Sf. Dimitrie cel Nou nu poate fi decât una plină de bucurie, mai ales că şi Tesalonicul îl are ca protector pe Sf. M. Mc. Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, sfânt ce aduce în inimile credincioşilor greci bucurie, evlavie şi pace. Ziua acestui Sfânt este considerată, de altfel, ca zi nelucrătoare. Grecii nu pot uita ca Sf. Dimitrie i-a ajutat la eliberarea oraşului de sub ­turci, armata grecească intrând victorioasă în oraş chiar pe 26 octombrie 1912.
Vin mulţi credincioşi la biserica unde slujiţi…
Explicabil cumva. Mai ales în ultima perioadă. Anul acesta, prin bunăvoinţa şi dragostea P. F. Părinte Daniel am primit o parte din Acoperământul Sf. Dimitrie Basarabov. Am amintit acest fapt şi în cartea despre Sf. Dimitrie. Astfel, mulţi credincioşi plini de evlavie vor să vină la biserică şi să se închine la Acoperământ, pentru mangâiere şi sprijin. Vin atât greci cât şi români care locuiesc în Tesalonic ori în împrejurimile oraşului. De altfel, o dată pe lună, prin bunăvoinţa şi cu binecuvântarea Mitropolitului de Neapoleos si Stavropoleos Varnava, un mare iubitor al poporului român, în biserica noastră se săvârşeşte Sf. Liturghie şi în limba română.
Preacucernice părinte Vicenţiu Curelaru, vă mulţumim !