LOADING

Type to search

Mânăstirea Kato Xenia, Grecia: Brâul Maicii Domnului

Mânăstirea Kato Xenia, Grecia: Brâul Maicii Domnului

Share

Brâul Maicii Domnului, ţesut din păr de cămilă de către însăşi Preasfânta Fecioară Maria şi pe care ea l-a purtat şi pe când Îl avea în pântece pe Fiul lui Dumnezeu cel necuprins, este astăzi una dintre cele mai nepreţuite comori ale Ortodoxiei şi poate fi venerat la Mânăstirea Vatoped din Sfântul Munte Athos; dar două părticele din acesta se află la Mânăstirea Kato Xenia din Grecia, aflată la mijlocul distanţei dintre Salonic şi Athena.

 

Conform tradiţiei, Sfântul Apostol To­ma, care a întârziat la înmormântarea Maicii Domnului, a primit de la în­săşi Preacurata sfântul ei omofor, pe când venea prin văzduh către locul de înmormântare. Această dovadă palpabilă, ca şi găsirea mormântului Maicii Domnului gol, a întărit ccredinţa Sfinţilor Apostoli – şi apoi a intregii creştinătăţi – în ridicarea la Cer cu trupul a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu.  

Până in secolul al 4-lea, Brâul s-a păstrat la Ierusalim, apoi a ajuns pentru scurtă vreme în Capadocia, după care Împăratul Teodosie cel Mare l-a dus înapoi în Ţara Sfântă. Fiul acestuia, Arcadie, salvat în mod miraculos de la înec de către chiar Maica Domnului, l-a dus apoi la Constantinopol (395), unde a fost păstrat „într-un sicriaş de aur cu pecetluire împărătească”, în mai multe biserici, printre care şi cea din Vlaherne, de care se leagă praznicul Acoperământului Maicii Domnului (sărbătorit la 1 octombrie). După mulţi ani, în secolul al 9-lea, Împărăteasa Zoe, soţia lui Leon cel Înţelept, a fost vindecată de duh necurat (se pare că de epilepsie) după ce patriarhul a scos din raclă Brâul Maicii Domnului şi l-a pus deasupra împărătesei. Drept recunoştinţă, împărăteasa a cusut cu fir de aur Brâul Maicii Domnului, iar de la această minune se sărbătoreşte la data de 31 august, în fiecare an, Aşezarea (din nou) în raclă a Brâului Maicii Domnului. În secolul al 15-lea cinstitul Brâu al Maicii Domnului ajunge la Mânăstirea Vatoped din Muntele Athos, acolo unde Neagoe Basarab, Domnul Ţării Româneşti, a construit un paraclis cu hramul „Brâul Maicii Domnului” (între anii 1512-1520), iar în secolul al 19-lea România a dăruit paraclisului o nouă catapeteasmă, foarte frumoasă. De asemenea, racla de argint în care se păstrează Brâul la Mânăstirea Vatoped a fost confecţionată în secolul al 18-lea tot în Ţara Românească.  

Din anul 1522 două părticele micuţe din Brâul Maicii Domnului au fost dăruite de către Mânăstirea Vatoped Mânăstirii Kato Xenia de lângă Volos. În pădurea de stejar din Muntele Othry, din centrul Greciei, se află doua mânăstiri: Ano Xenia şi Kato Xenia; Ano – cea de mai sus, Kato – cea de mai jos (aceasta din urmă fiind metocul celei dintâi). Nu se cunoaşte cu exactitate data ridicării Mânăstirii Ano Xenia, dar la anul 1204 există o mărturie a distrugerii ei de către Cardinalul Franc Pelagio. Călugării unei mânăstiri din zona actualului sat Ahile, locaş distrus din cauze necunoscute, au adus aici icoana Maicii Domnului Kissiotissa, care se spune că este pictată de către Sfântul Apostol şi Evanghelist Luca şi va fi ajuns în Grecia în perioada iconoclastă, venind peste valuri din Asia Mică.  Pe la anul 1300, Împăratul Andronic al II-lea Paleologul a construit ceva mai jos un metoc al acestei mânăstiri, cu hramul Sfântului Nicolae, care apoi a fost redenumit  Mânăstirea Kato Xenia, aducându-se aici şi icoana Maicii Domnului. Numele de Xenia – Străina – a înlocuit în timp numele de Kissiotissa (care s-a pierdut) în actele turceşti (ale puterii de ocupaţie) şi în deciziile patriarhale, în timp icoana fiind numită Xenia. Există trei versiuni interpretative ale noului nume: prima, în sensul că icoana este „străină”, venită din alt loc; al doilea, Xenia Panagia, asociată cu ospitalitatea în limba greacă; iar al treilea, legată de localizarea templului antic Xenios Zeus în acest areal. În anul 1522, Mânăstirea Vatoped donează acestei mânăstiri părticele din cinstitul Brâu al Maicii Domnului. Peste secole, cele două mânăstiri au avut o istorie zbuciumată, iar în timpul revoluţiei din 1821 şi în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial au avut un rol major în mişcarea de rezistenţă naţională.  

În prezent, Mânăstirea Ano Xenia nu are viaţă monahală, în timp ce Mânăstirea Kato Xenia, restaurată complet după cutremurul din anul 1981, este mânăstire de maici. Se poate ajunge relativ uşor la aceasă mânăstire, din autostradă ieşind pe Exit Sourpis nod şi conducând 10 minute pe drumul care duce la Vrynaina. La sărbătoarea mânăstirii, în zilele de 22 şi 23 august, vin mulţi vizitatori din toată Grecia, iar în Vinerea Mare, pe dealul Golgota din apropiere, se desfăşoară procesiunea Drumul Crucii, unică în Grecia. Din cele opt vieţuitoare de acum ale Mânăstirii Kato Xenia, două sunt românce – Maica Antonia şi Maica Andreea. Aşa încât dacă veţi dori să vă închinaţi Icoanei Maicii Dimnului Kato Xenia (Străina) pictată de Sfântul Apostol şi Evanghelist Luca, ca şi Brâului Maicii Domnului, cel care de-a lungul vremii a vindecat nenumăraţi bolnavi, a ajutat să nască multe femei care nu aveau copii şi a adus alinare trupească şi sufletească celor care se dăruiau în rugăciune Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, să ştiţi că, vorbind româneşte în biserica Mânăstirii Kato Xenia vă veţi simţi cu atât mai mult, ACASĂ!

3 Comments

  1. Bate Carmen Mihaela 18 martie 2014

    A fost cu adevarat minunat faptul ca am avut ocazia sa vizitez aceasta Sfanta Manastire ! Am plins de emotie cind am ajuns sa ma inchin la Braul Maicii Domnului .Va doresc sa ajungeti acolo si sa va bucurati !

  2. Negru Neculina 4 aprilie 2014

    Am fost si eu in pelerinaj ,la Sf Manastire in luna nov 2013..Si am ramas profund impresionata de cita frumusete poti vedea in jur …Plus ca am avut ocazia sa ating cu miinile mele Sf Briu Al Maici Domnului … Va recomand sa ajungeti acolo la manastire ! Doamne ajuta

  3. elena sulugiuc 8 septembrie 2014

    Am avut si eu norocul sa ajung sa vad frumusetile de acolo. Va recomand tuturor celor care aveti nevoie de liniste sufleteasca si trupeasca.