LOADING

Type to search

Lumea Credintei nr. 10 (87), octombrie 2010

Lumea Credintei nr. 10 (87), octombrie 2010

Share

EDITORIAL – O Cuvioasă şi un Sfânt desculţ

Doi blajini, aceşti sfinţi cărora mulţimi mari de oameni li se închină în luna octombrie! Cuvioasa Parascheva şi Sfântul Dimitrie cel Nou sunt două chipuri ale smereniei adevărate şi ale blândeţii neprefăcute. Cei doi nu au nimic din curajul incredibil al martirilor, din viaţa spectaculoasă a mărturisitorilor; nu au nimic din responsabilităţile şi opera comunitară, socială sau culturală a ierarhilor canonizaţi; iarăşi, şi mai puţin din veghea încordată pe un gând revelat de înger, nimic din ascuţimea minţii cărturarilor, marilor teologi şi scriitori bisericeşti, pe care i-a dat Ortodoxia de-a lungul secolelor! Nu, au fost doi oameni simpli (ştiţi voi, simplitatea cea dintâi a Raiului…), atât de simpli încât până şi îngerii lui Dumnezeu s-au oprit în loc să-i vadă. Mai ales fostul văcar al satului bulgăresc Basarabi, după ce a strivit din greşeală puii dintr-un cuib de păsări pitit în iarbă, şi-a pedepsit piciorul mergând trei ani de zile tot desculţ, fie vară, fie iarnă…

Aşadar, asta caută românii noştri de azi: blândeţe, bunătate, înţelegere, ajutor, mângâiere. Le găsesc din plin la racla cu sfintele moaşte, aşa cum le-au găsit şi strămoşii noştri? Da, harul e încă acolo. Cât timp? Numai Dumnezeu ştie. Eu pot doar spera că atâta vreme cât oamenii dau fuga, nefăţarnic, la raclele din Iaşi şi Bucureşti, câtă vreme ţin aprins dorul după sfinţenie, harul nu se retrage. Harul e plinul, e preaplinul care umple, care se revarsă şi inundă lumea. Ţine de noi să-i rupem zăgazurile.

Români, eliberaţi harul din sfintele moaşte! Daţi fuga la sfinţi, căci numai ei ne-au mai rămas! Pe ei nu ni-i poate lua nimeni…

RĂZVAN BUCUROIU