LOADING

Type to search

Masa de praznic şi alte tradiţii pascale la popoarele ortodoxe

Share

Sărbătoare a bucuriei Învierii, Paştele este, totodată, o sărbătoare a familiei. Reunită în jurul mesei, în ziua Paşti, familia ortodoxă reface, într-un anume fel, atmosfera Cinei celei de Taină. După ce a primit iertarea păcatelor prin spovedanie şi pocăinţă spre înnoirea vieţii şi s-a hrănit duhovniceşte cu Trupul şi Sângele Domnului, la sfârşitul celui mai aspru post al anului, creştinul, plin de cumpătare, se aşază la masa cu alese bucate „de dulce”. Cum petrec familiile din lumea ortodoxă Ziua Învierii Domnului, în rândurile care urmează…

 

România

Masa de Sfintele Paşti, la români, este alcătuită din: drob de miel, ciorbă de miel sau de pasăre, friptură de miel. Cozonacul – preparat diferit în fiecare zonă a ţării – şi pasca (umplută cu brânză, mai ales în Moldova) sunt dulciurile tradiţionale de Paşti ale românilor. Masa, după rugăciune, începe cu ciocnirea de ouă roşii (neîncondeiate), între toţi cei prezenţi, cu formula: Hristos a a înviat!, la care se răspunde: Adevărat a Înviat! Ouăle roşii sunt un simbol al Jertfei şi Învierii Mântuitorului. Se bea (cumpătat) vin roşu şi se discută despre lucruri duhovniceşti, atmosfera fiind una plină de pace, bucurie şi nădejde. În unele părţi ale ţării, de Paşti, se consumă şi peşte, acesta fiind un simbol al Mântuitorului. Bucuria Învierii Domnului este prezentă în sufletele tuturor celor ce iau parte la masa de praznic.

Serbia

În prima zi de Paşti, sârbii se îmbracă în haine noi, un simbol al primenirii sufleteşti şi trupeşti, al prefacerilor ce au loc o dată cu sosirea primăverii. Dacă la români, copiii, în dimineaţa celor trei zile pascale, după ce se închină, iau Paşti (prescura fărâmiţată, stropită cu vin şi sfinţită la biserică în noaptea de Înviere), în Serbia se obişnuieşte ca aceştia să se spele pe faţă dintr-un vas in care a fost pus un ou roşu, „ca să fie rumeni în obraji” pe tot parcursul anului. Oul înroşit se consideră că are puteri tămăduitoare. În tradiţia sârbă, el este legat de patimile Mântuitorului. O legendă spune că atunci când Hristos a fost bătut cu pietre, acestea, atingându-L, s-au prefăcut în ouă roşii. Alte legende sârbeşti, asemănătoare cu ale noastre, vorbesc despre venirea Maicii Domnului cu un coş cu ouă pe Golgota, ca să-şi vadă Fiul răstignit. Aşezate sub Cruce, ouăle s-au înroşit din pricina sângelui curs din rănile Domnului. Masa de prânz, din ziua de Paşti, în Serbia, se desfăşoară după un adevărat ritual. Cel mai în vârstă dintre meseni ciocneşte cu toţi cei prezenţi, rostind formula Hristos a înviat! de fiecare dată. Drobul şi friptura de miel sunt nelipsite. La fel şi caşul de oaie, şunca fiartă, ceapa verde ori ridichiile. Pasca umplută cu smântână, brânză ori ciocolată şi vinul roşu întregesc masa de praznic.

Bulgaria

În mod tradiţional, ouăle pentru Paşti, în Bulgaria, sunt vopsite în Joia Mare. Cu primul ou vopsit – obligatoriu de culoare roşie – se face o cruce pe frunţile copiilor mici, ca să fie sănătoşi şi puternici tot anul. Acesta se păstrează până la Paştele următor. Cel de-al doilea ou roşu, scos din vasul în care sunt vopsite ouăle, este lăsat la biserică, după Liturghia din noaptea de Înviere. Restul ouălor sunt ciocnite în ziua de Paşti între cei ai casei şi cunoscuţi, care îşi ureză, cu acest prilej, o dată cu salutul pascal, sănătate şi spor în orice lucru bun. Interesant este faptul că în Bulgaria vopsesc şi ciocnesc ouă chiar şi musulmanii de etnie ţigănească. După ce copiii ciocnesc între ei, ouăle sparte sunt adunate de o femeie musulmană mai în vârstă şi aruncate în foc „pentru sănătate”. A doua zi de Paşti, tinerii şi tinerele, în anumite zone, se adună prin poieni, împărţiţi în două grupuri, aruncând ouă roşii unii către alţii „pentru bună-rodire şi apărarea roadelor de grindină”. Masa tradiţională de Paşti este destul de asemănătoare cu cea din Muntenia, mai ales ca desfăşurare şi varietăţi culinare. Pe lângă miel şi tradiţionalul cozonac „bulgăresc”, apar însă mai multe feluri de salată şi plăcinte (“baniţă”), pregătite după reţete tradiţionale locale.

Rusia

Paştele este cea mai iubită zi a anului de către ruşii pravoslavnici. Tradiţiile pascale, în Rusia, sunt felurite. Nu în zadar ziua de Paşti este numită aici (pe lângă termenul bisericesc de Împărăteasă a praznicelor) Împărăteasă a anului ori Împărăteasă a zilelor. Poate şi pentru faptul că numărul preparatelor de la masa de Paşti ar trebui să fie egale, după ruşi, cu numărul zilelor Postului Mare. Simbolul luminos al mesei ruseşti din această zi este un coşuleţ cu ouă încondeiate, în care se aşază verdeaţă – ca decor pentru masa de sărbătoare. În Joia Mare, dis-de-dimineaţă, se coc kuliki (o prăjitură tradiţională, asemănătore cozonacilor de la noi), iar seara, pasca – fără aluat, cu multă brânză de vaci, multe ouă, smântână, stafide şi zahăr. Toate pentru masa de Înviere. Plăcinta şi prăjiturile cu miere sunt nelipsite. Varietatea felurilor de mâncare e uimitoare: friptură de porc, şuncă, friptură de miel, raţă, curcan ori gâscă umplută, purcel de lapte, somon, brânză etc. Ospăţul rusesc durează, fireşte, până în seara praznicului. Nu lipsesc, pe parcursul lui, întreitul sărut, însoţit de salutul pascal – Hristos voskrese!/ Voistinu voskrese!

Grecia

Praznicul Învierii Domnului are o mare însemnătate pentru credinciosul din Grecia – de la ierarh până la creştinul cel mai îndepărtat de Biserică. Pregătirile pentru praznic încep chiar din prima zi a Săptămânii Patimilor. Gospodinele îşi primenesc casele pentru marea sărbătoare, coc biscuiţi tradiţionali greceşti, iar în Joia Mare vopsesc ouăle. În această ţară, culoarea roşie, pentru creştin, este considerată una de doliu. Astfel, ouăle vopsite în roşu simbolizează mormântul lui Hristos, iar spargerea lor – Învierea. Pâinea tradiţională de Paşti (“ţurechi”) este coaptă în Vinerea Mare. În mijlocul acestei pâini se aşază întotdeauna un ou roşu, care simbolizează sângele lui Hristos. În Sâmbăta Mare, grecii duc bucatele pentru masa de Paşti la biserică, pentru a fi binecuvântate de preot. Unul dintre felurile tradiţionale de Paşti ale grecilor se numeşte magheriţa – o supă din măruntaie de miel, care este servită cu multe mirodenii. Gustarea din friptura de miel, după Liturghia din noaptea de Paşti, e socotită sfârşit al Postului Mare. Pe lângă friptura de miel, grecii mai servesc la masa de Paşti şi aşa-zisele kokoreţi (“măruntaie de miel”). Ţurechi este aşezată întotdeauna în mijlocul mesei. Baclavalele, vinul roşu ori celebra băutură grecească retsina nu lipsesc niciodată de la luminosul praznic.