LOADING

Type to search

Sărbătoarea de vară (18 iulie) a Sfântului Serghie de Radonej

Sărbătoarea de vară (18 iulie) a Sfântului Serghie de Radonej

Share

Data de 18 iulie împarte în două anul monahilor de la Lavra Sfintei Treimi a Sfântului Serghie de Radonej – cea mai mare mânăstire a Rusiei, aflată la doar 70 km de Moscova. Dată de referinţă în viaţa lavrei, părinţii îşi planifică activităţile pentru perioada de dinainte şi pentru cea de după sărbătoarea de vară a Sfântului Serghie. Cu o săptămână înainte de marea sărbătoare prilejuită de aflarea moaştelor Sfântului Serghie, în hotelul lavrei se blochează toate locurile, pentru că încep să sosească arhiereii din întreaga Rusie, cu suitele lor.

Apărător duhovnicesc al Rusiei pravoslavnice

 Marele apărător al pământului rusesc, Sfîntul Serghie de Radonej este cel care a aşezat Rusia sub semnul Sfintei Treimi, prin întărirea în credinţă a principelui Dimirie Donskoi înaintea bătăliei cu tătarii de la 1380. Moment istoric crucial în viaţa poporului rus, alungarea tătarilor păgâni de pe pământul încreştinat al Rusiei a descoperit figura Sfântului Serghie de Radonej, în calitate de stareţ şi ocrotitor al pământului rusesc, în întreaga sa măreţie duhovnicească. Din acest punct de vedere – păstrând proporţiile – Sfântul Serghie de Radonej a fost pentru ţarul Dimitrie Donskoi ceea ce Sfântul Daniil Sihastru a fost pentru Ştefan cel Mare şi Sfânt. În acelaşi timp, Sfântul Serghie a fost principalul artizan al vieţii contemplative în Rusia, la doar 300 de ani de la încreştinarea acesteia. Lavra Sfintei Treime, fondată de el în anul 1337, a dat naştere, în timp, altor 50 de mânăstiri, care, la rândul lor, au dat naştere altor 40 de aşezăminte monahale mai mici, astfel încât ieromonahul Nikon – cel care a scris Viaţa Sfîntului Serghie în secolul al 15-lea – dă numele a 100 de sfinţi monahi care proveneau din mânăstirea Sfântului Serghie.

Grabnic ajutător în luminarea minţii elevilor şi studenţilor

În prezent, aici, în krem­linul lavrei, se află cea mai puternică şcoală teologică a Bisericii Ortodoxe Ruse, care cuprinde: Academia Teologică Moscovită (cu o durată de 3 ani), Seminarul Teologic Moscovit (5 ani), Şcoala de Pictură (primul nivel – 3 ani, al doilea nivel – 2 ani) şi Şcoala de Conducători de Cor Bisericesc (3 ani). Aici s-au format şi au primit cinul monahal majoritatea arhiereilor Bisericii Ortodoxe Ruse. În prezent, în fiecare an sunt admisi doar 90 de elevi la Seminar şi doar 60 studenţi la Academia Teologică, care are 4 facultăţi (pentru fiecare facultate fiind aprobate doar 15 locuri). În ultima perioadă, în fiecare an a existat cel puţin un elev sau un student român din Republica Moldova admis la studiile teologice de acolo.

Interesant este că Sfântul Serghie de Radonej este cunoscut ca grabnic ajutător în luminarea minţii elevilor şi studenţilor, ca urmare a unui episod uimitor petrecut pe vremea când avea numai şapte ani şi purta numele de Vartolomeu. Necăjit fiind de faptul ca nu înţelegea mai nimic din ceea ce explica învăţătorul, „fiind zăbavnic la minte”, iată că într-una din zilele în care umbla singur prin dumbrăvi, căutând locuri liniştite, micuţul Vartolomeu întâlni un călugăr căruia îi spuse supărarea sa, legată de neputinţa minţii sale, şi ii ceru să se roage Domnului pentru luminare. Iar călugărul (îngerul?), făcând rugăciunea şi binecuvântându-l, i-a spus: Iată, de acum, fiule, îţi dăruieşte Dumnezeu să înţelegi cele ce-ţi trebuie, încât să poţi şi pe alţii să-i ajuţi!”. Aceasta s-a făcut din rânduiala Domnului, ca nu de la oameni, ci de la Duhul Sfânt să se dea copilului înţelegerea cărţii.

Festivităţile organizate anual în ziua de 18 iulie

În ziua de 17 iulie, în ajunul marii sărbători, se adună în Lavra Serghiev Posad de la 70 pînă la 100 de arhierei din toată Rusia, majoritatea fiind absolvenţi ai Academiei Teologice de acolo. De asemenea, sosesc oaspeţi din Grecia, Serbia, Bulgaria etc. şi nu puţine grupuri de pelerini.

În ajunul sărbătorii, la ora 15, se oficiază vecernia mică, cu Acatistul Sfântului Serghie de Radonej, iar de la ora 18, privegherea de seară (vecernia mare şi utrenia). De obicei, aceste slujbe sunt oficiate de către Patriarhul Moscovei şi a toată Rusia.

În ziua de sărbătoare – 18 iulie – la ora 9 merg la Palatul Patriarhal, să‑i întâmpine pe Patriarh şi Sfântul Sinod, corurile reunite ale studenţilor şi seminariştilor, clopotele sunt trase şi, după primirea binecuvântării, fiecare dintre arhierei se indreaptă către biserica unde va sluji Sfânta Liturghie. Se oficiază 4 Sfinte Liturghii, toate deodată, în catedralele şi bisericile lavrei. De asemenea, se oficiază Sfânta Liturghie şi în biserica Acoperământul Maicii Domnului a Academiei Teologice şi în Biserica Sfântul Ioan Scărarul a Seminarului Teologic, în total 6 sfinte liturghii simultan, începând cu ora 9. Patriarhul oficiază de obicei în Catedrala Adormirii Maicii Domnului (catedrală cu cupole albastre). În fie­care an se respectă acelaşi tipic.

Sfântul Serghie are două sărbători în an: 18 iulie – aflarea sfintelor sale moaşte în anul 1422, la exact 30 de ani după moartea sa, şi 8 octombrie – trecerea sa la Domnul. În zilele noastre, la ambele sărbători ale Sfântului Serghie, Clopotul-Ţar (de 400 tone!) este tras câte 3 zile, pe toată durata festivităţilor, în res­tul anului auzindu-se doar la cele 12 praznice împărăteşti şi zilnic din Săptămâna Luminată şi până la Cincizecime.

Fotografiile pe care vi le prezentăm au fost făcute de către grupul de pelerini români sosiţi în vizită la data de 18 iulie 2010, în timpul festivităţilor prilejuite de hramul lavrei. Cunoscând importanţa Sfântului Serghie pentru poporul rus, dar şi grabnicul, puternicul răspuns pe care sfântul îl dă atunci când te îndrepţi în rugăciune directă către el, la necaz sau la nevoi, ne-a mirat numărul relativ redus de participanţi la această mare sărbătoare a Bisericii Ortodoxe Ruse, comparativ cu ceea ce se întâmplă, de exemplu,  la Iaşi de ziua Sfintei Cuvioase Parascheva.