Actualitate panortodoxa si monahala

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, întrunit în şedinţă de lucru la Reşedinţa patriarhală din Bucureşti, în perioada 5-7 martie a.c., a avut pe ordinea de zi, pe lângă alegerea a 8 noi ierarhi pentru scaunele vacante, adoptarea unor hotărâri deosebit de importante pentru Biserica noastră. Încercăm să rezumăm în acest număr al revistei ultimele hotărâri sinodale.

Noi ierarhi

IPS Teofan, Mitropolitul Olteniei, a fost ales în scaunul de Arhiepiscop al Iaşilor şi Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei; Preasfinţitul Visarion Răşi­nă­rea­nul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, în scaunul de Episcop al Tulcei; Preasfinţitul Petroniu Sălăjanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Oradiei, în scaunul de Episcop al Sălajului; Preasfinţitul Sebastian Ilfoveanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, în scaunul de episcop al Slatinei; Preasfinţitul Siluan Marsilianul, Episcop-Vicar al Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale şi Meridionale, în scaunul de episcop al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei; arhimandritul Mihail Filimon în scaunul de Episcop al Episcopiei Ortodoxe Române din Australia şi Noua Zeelandă; arhimandritul Timotei Lauran, în scaunul de Episcop al Episcopiei Ortodoxe Române din Spania şi Portugalia; protosinghelul Macarie Drăgoi, în scaunul de episcop al Episcopiei Ortodoxe Române pentru Europa de Nord.
Înaltpreasfinţitului Arhiepiscop Ni­fon al Târgoviştei, Exarh Patriarhal pen­tru relaţiile Patriarhiei Române cu in­sti­tuţiile creştine internaţionale şi cu instituţiile europene, i-a fost acordat rangul de Mi­tropolit onorific.

Noi sfinti români

Sf. Sinod a hotărât canonizarea a 9 cuvioşi nemţeni: Ioan de la Râşca şi Secu, Simeon şi Amfilohie de la Pângăraţi, Rafael şi Partenie de la Agapia Veche, Iosif şi Chiriac de la Bisericani, Chiriac de la Tazlău, Iosif de la Văratic.
S-a hotărât, de asemenea, înscrierea în calendarul Bisericii Ortodoxe Române a Sfântului Ierarh Athanasie Patelarie al III-lea, Patriarhul Constantinopolului.

Înfiintarea de stavropighii

Sfântul Sinod a aprobat două amen­damente la Statutul pentru organizarea şi funcţionarea BOR. După noile regementari, Patriarhul BOR poate întemeia stravropighii numai cu acordul chiriarhului locului şi al Sfântului Sinod:
– Art. 26 lit. s) – în mod excepţional şi cu motivaţii justificate, în acord cu tradiţia ortodoxă şi cutuma românească, (Patriarhul) poate întemeia stravropighii în interes bisericesc, cu acordul prealabil al chiriarhului locului şi cu aprobarea Sfântului Sinod.
– Art. 79 (1) – Chiriarhul este condu­cătorul canonic al mânâstirilor, schitu­ri­lor şi metocurilor din eparhia sa, cu ex­cepţiile prevăzute în art. 26 lit. s) din prezentul Statut pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române.

Proiecte ultural-bisericeşti de anvergura

S-a decis de către Sfântul Sinod demararea a trei mari proiecte editoriale:
1) Enciclopedia Ortodoxiei Româneşti, sub îndrumarea pr. prof. univ. dr. academician Mircea Păcurariu;
2) Istoria teologiei ortodoxe din sec. XX şi începutul secolului XXI, sub îndrumarea pr. prof. univ. dr. Viorel Ioniţă;
3) Traducerea operelor Sfinţilor Pă­rinţi ai Bisericii şi publicarea lor într-o serie nouă, intitulată Părinţi şi scriitori bisericeşti. Opere complete. Comisia de traducători va fi condusă de către academicianul Emilian Popescu.

Implicarea clerului în politica

Privitor la implicarea clerului în poli­tică, Sfântul Sinod a hotărât:
„1) Opţiunea sa politică se exprimă prin vot.
2) Sfintele Canoane ale Bisericii Uni­versale (6 Apostolic, 7 Sinodul IV Ecumenic, 10 Sinodul VII Ecumenic, 11 Si­nodul local Cartagina) stipulează că printre îndeletnicirile incompatibile cu slujirea şi demnitatea clericului se nu­mără şi aceea de „a primi asupra sa dre­gătorii sau îndeletniciri lumeşti”….
3) Sfântul Sinod face un călduros apel către liderii partidelor politice din România să nu permită recrutarea de membri din rândurile clerului şi nici folosirea în scopuri politice a persoanelor, spaţiilor, slujbelor şi însemnelor bisericeşti. Sfântul Sinod îi asigură că Biserica – păstrându-şi echidistanţa faţă de partide – va continua să se implice în politica generală a ţării, contribuind – prin mijloace specifice – la apărarea democraţiei, a libertăţii, a credinţei în Dumnezeu, a independenţei şi integrităţii Patriei, respingând orice formă de totalitarism comunist ateu, precum şi orice formă de extremism.“
S-a decis totuşi că preoţii pot candida pentru consiliile locale şi judeţene, cu aprobarea chiriarhului locului, „până când se vor găsi membri ai laicatului orto­dox, bine pregătiţi, pentru a reprezenta interesele comunităţilor locale în care se află şi ortodocşi”.

Prelevarea şi ­transplantul de organe

BOR apreciază că actul prelevării de organe, ca şi acceptul donării organelor, „are valoare morală numai când este făcut conştient, informat şi cu altruism. Consimţământul/acordul prezumat, chiar dacă ar creşte conside­rabil numărul de organe şi ţesuturi recoltate de la donatori decedaţi, re­prezintă o lipsă de respect faţă de fiinţa umană şi poate deschide calea abuzurilor şi satisfacerii intereselor profesionale”.

2008 – An jubiliar al Sfintei Scripturi şi al Sfintei Liturghii

Sfântul Sinod al BOR a mai hotărât:
– proclamarea anului 2008 ca „An jubiliar al Sfintei Scripturi şi al Sfintei Liturghii“
– proclamarea anului 2009 ca „An comemorativ – omagial al Părinţilor capadocieni: Sfântul Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareei Capadociei († 379), şi Sfântul Grigorie de Nazianz († 389)“.