LOADING

Type to search

Stiri Generale / Evenimente

APUSUL SEXUALITATII

Share
Comentam din nou astazi despre sexualitate, un subiect frecvent intilnit in comentariile noastre saptaminale. O facem pentru ca revolutia sexuala inca e in toi si afecteaza fiecare manifestare sociala, dar mai ales moravurile si generatia tinara. Spre deosebire de parintii lor care discutau si tratau subiectul cu pudoare, asa cum de altfel e si bine, tinerii il discuta, dar mai ales practica sexualitatea, fara prudenta si in mod riscant. De fapt, sociologii discuta o schimbare radicala in perspectiva tinerilor asupra sexualitatii. In loc de a fi o modalitate de relationare intre fiinte umane, sexualitatea a devenit strict o modalitate de satisfactie a unui instinct fizic. Porunca numarul unu a revolutiei sexuale e “satisface-ti pornirile”. Iar de aici decurg consecintele cunoscute pentru tineri si societate in general. Gandirea asta e, de fapt, o manifestare a deconstructivismului despre care am scris in vara, un deconstructivism care se produce la nivelul moravurilor si al vietii intime. Normele de interactionare si principiile de derulare a vietii intime sunt demolate in favoarea unei culturi sexuale radicale.
Mai devreme in an Donna Freitas, sociolog crestin la o universitate catolica din SUA, a publicat cartea The End of Sex, How Hookup Culture is Leaving a Generation Unhappy, Sexually Unfulfilled, and Confused about Intimacy (“Sfarsitul sexului. Cum cultura promiscuitatii lasa in urma o generatie nefericita, neimplinita sexual, si confuza privind intimitatea”) Atit titlul cartii, dar mai ales subtitlul ei, ingrijoreaza. Denota ca tinerii nu stiu cum sa-si traiasca viata intima, nu cunosc regulile vietii intime, si cum sa o canalizeze spre implinirea personala. Lucrul acesta surprinde, scrie Freitas, considerind ca tinerii care sunt subiectii cartii ei au fost educati, inca din scoala elementara privind sexualitatea umana. Spre deosebire de parintii lor care nu au luat cursuri in sexualitate, dar nici nu erau confuzi privind sexualitatea si erau impliniti in viata  intima, tinerii sunt expusi inca din primii ani de scoala cursurilor de sexualitate, dar impactul acestei educatii asupra lor este tocmai reversul experientelor pozitive ale parintilor lor. Cum se explica asta?
Freitas enunta un raspuns pe parcursul celor 221 pagini ale cartii: la tinara generatie americana se impaminteneste un nou concept al sexualitatii, unul numit de sociologi “hookup culture”, adica cultura sexualitatii oportuniste. Cuvintul “hookup” parvine din doua cuvinte separate, “hook” care inseamna “carlig”, si “up” care inseamna, in acest context, fenomenul de a agata ceva de “carlig”. Impreuna, ele desemneaza actul sexual ocazional, in afara casatoriei ori inainte de casatorie, si facut nu din afectiune ci din simpla dorinta de a satisface o necesitate sexuala de moment. Actul sexual nu este desemnat sa aduca mai aproate doua fiinte umane, ci doar un act temporar, de scurta durata, care sa rezulte in satisfactia sexuala a celor doua persoane. Nimic mai mult sau mai putin. Gandirea si practica aceasta a sexualitatii e total diferita de intelegerea actului sexual si locul alocat sexualitatii in societate si relatiile dintre fiintele umane. Cele doua persoane care au avut o relatie sexuala foarte probabil ca nu vor mai avea inca una in viitor, ci vor intretine relatii sexuale cu persoane diferite in serie. In aceasta cultura nu e loc pentru monogamie, fidelitate, ori loialitatea in relatii.
De-a lungul anilor, Freitas a intervievat peste 2.500 de studenti proveniti din sapte universitati diferite, unele publice, unele private, unele catolice, si unele evanghelice. Interviurile s-au focalizat asupra pozitiilor studentilor prvind sexualitatea, practica ei, romanta si relatiile de prietenie in campus. Concluziile ei au fost ca in campusurile publice domina cultura de “hookup”, dar ca lipseste in campusurile evanghelice. In campusurile evanghelice Freitas a descoperit o cultura dominanta a monogamiei, abstinentei, a puritatii, a heterosexualitatii, si a sexului in casatorie.
Sunt studentii si tinerii care practica sexualitatea de tip hookup fericiti? Absolut nu, conchide Freitas. Toti tanjesc dupa relatii, romanta, implinire emotionala, si dragoste la nivel emotional nu fizic. Cultura de tip “hookup” poate fi schimbata, dar cere implicarea parintilor, a profesorilor, si a liderilor spirituali care lucreaza in campusuri. Pe parcursul celor 20 de ani de cind studiaza stilul de viata al studentilor universitari, lui Freitas nu i-a fost dat sa vada un flagel mai daunator pentru tineri decit cultura sexualitatii permisive. Acestui flagel isi dedica ea cartea, cautind sa-i explice originile, manifestarile, impactul asupra tinerilor, si modalitatile care ar putea sa-l elimine.
Relatiile sexuale la tinerii universitari americani au devenit o rutina zilnica, asa cum ar fi, de exemplu, mersul la gym. Ei invata din media, de la prieteni, ori chiar de la parinti, ca nu are nici un rost sa-si investeasca timpul si energia, in anii studentiei, in formarea de relatii durabile. Relatiile iau timp, sunt complicate, si trebuie sa investesti in ele. De accea generatia tanara prefera relatiile sexuale fara relationare pentru ca nu impun poveri ori conditii. Dar, spune Freitas, ea a depistat ca relatiile sexuale de ocazie promoveaza un sex care nu implineste, e plicticos, nu e motivat de dorinta dupa sex, ci se fac pentru ca toata lumea face la fel. In alte cuvinte obiciurile proaste privind sexualitatea se molipsesc si dezvolta o inertie proprie. Devin atit de frecvente si obisnuite ca spalatul rufelor or temele de casa. Definesc noua norma a sexualitatii pentru tinara generatie, nu exceptia. Trecute sunt zilele cind tinerii isi faceau curte chiar daca intretineau si relatii sexuale inainte de casatorie. Inca in anii 90 relatiile sexuale erau folosite pentru a dezvolta relatii intre persoane, pentru a forma prietenii, subrede cum erau ele. Dar in anii curenti regulile sexualitatii au devenit total lipsite de obiective de relationare si in intregime de promovare a oportunitatii actului sexual.
Freitas cauta sa explice de ce, spre deosebire de doar citiva ani in urma, cultura sexualitatii de tip hookup a devenit norma. In primul rind ponografia si prezenta ei peste tot au facilitat aparitia sexului oportunistic. Prezenta peste tot a pornografiei a schimbat atitudinile tinerilor fata de sex, asteptarile care le au de la partenerii lor, intelesul care ei il au despre dorinta, identitatea de gen, si modul in care fiintele umane intra in relatii de intimitate sexuala.
Tehnologia a facilitat si ea extinderea culturii promiscuitatii sexuale. Mesajele SMS, de exemplu, ori “sexting”, faciliteaza trecerea imediata la subiect de partea partenerilor. Relatiile de intimitate nu mai presupun interactiuni prealabile in care partenerii se cunosc reciproc. Oamenii sunt mai stimulati de ceea ce vad pe ecranul telefonului decit de anticiparea relatiilor de intimitate. Noua generatie invata sexul de pe internet si isi ajusteaza asteptarile privind sexualitatea dupa ceea ce vad ori invata pe internet. Asta elimina farmecul din relatiile dintre tinar si tinara si in loc sa-I apropie ii distanteaza.
Feminismul si el a contribuit la extinderea culturii hookup. Pentru tinerele feministe hookup e bun pentru ca permite tinerei femei sa-si aleaga partenerii cum vrea, cind vrea, si dupa criteriile care si le doreste. Adica, isi foloseste frumusetea si intimitatea pentru a negocia termeni avantajosi in relatiile cu barbatii. Pentru feministe cultura hookup e indispensabila progresului tinerelor femei in societate. Ea le permite sa amine relatiile serioase pina dupa ce isi stabilesc cariera, fara sa-si complice viata cu copii, soti, ori chiar amanti. Ba le da simtamintul unei superioritati, false cum e, fata de tineri, pe care ii privesc ca pe niste fiinte inferioare, mai putin capabili, mai putini ambitiosi, mai putin vrednici de ele ori nivelul lor intelectual.
Si cultura decadentei din campusurile americane contribuie la proliferarera mentalitatii de hookup. Freitas aloca multe pagini decadentei sexuale care permeaza campusurile americane. Asta implica bautul si betia dincolo de orice limite ale bunului simt, drogurile, evenimente sociale in care fetele apar pe jumatate nude, ori situatii in care femeile sunt degradate. Literatura  care circula in campusuri e si ea cit se poate de degradanta la adresa femeilor si e imbibata de sex.
Cartea lui Freitas e fascinanta si foarte importanta. Bogata in informatii, ea contine si un capitol privind modul in care tinerii crestini cauta sa contracareze cultura sexuala perversa din campusuri. Scrie despre miscarea True Love Revolution de la Harvard, The Anscombe Society de la Princeton, ori Love & Fidelity Network care conecteaza diverse campusuri americane si promoveaza aceleasi valori: abstinenta si castitatea. Recomandam cartea lui Freitas.
ANUNT IMPORTANT: D-l PETRE COSTEA, PRESEDINTELE AFR, CANDIDEAZA LA EUROPARLAMENTARE CA INDEPENDENT
Saptamina trecuta dl Petre Costea, presedintele AFR de mai multi ani, si-a anuntat candidatura ca independent la alegerile europarlamentare din mai 2014. Invitam pe toti cei care doresc sa sprijine candidatura lui sa ne contacteze. Miscarea pro-familie si pro-vita din Romania are nevoie de cineva care sa le faca auzita vocea in Parlamentul European. Publicam comunicatul de presa emis cu prilejul anuntarii candidaturii dlui Costea. Situl web de campanie e in progres si vi-l vom comunica curind. Va multumim!
COMUNICAT DE PRESĂ: Petre Costea, Speranţă prin valori, o şansă pentru România
Pe 29 Noiembrie 2013, la Arad, avocatul american de origine română Dr. Petre Costea şi-a anunţat intenţia de a candida ca independent la alegerile europarlamentare din 2014. Principalele subiecte care vor fi în atenţia domniei sale fac referire la familie, valorile creştine şi susţinerea micilor întreprinzători.
Pe data de 29 noiembrie 2013, la Arad, domnul Petre Costea şi-a anunţat intenţia de a candida ca independent la alegerile europarlamentare din 2014. Într-un cadru format din membrii ai familiei, prieteni apropiați și colaboratori ai domniei sale, Petre Costea a prezentat succint motivațiile pentru candidatura sa, precum și principalele teme pe care le va aborda în campanie. “Temele majore pe care le voi urmări sunt promovarea unei culturi pro viață, pro familie, a unui mediu economic favorabil micilor întreprinzători, stimularea creării de locuri de muncă și reafirmarea rolului pe care România trebuie să și-l asume, ca națiune preponderent creștină, în spațiul european. Va fi o campanie atipică, construită pe o platformă electorală fundamentată pe valorile democrației creștine,” a subliniat candidatul Petre Costea la conferința de anunțare a intenției de depunere a candidaturii, eveniment la care au fost prezenți și lideri religioși din diverse confesiuni creștine din Arad, Timișoara și Statele Unite ale Americii.
Reacția audienței a fost pozitivă, inițiativa fiind percepută ca un demers de bun augur, necesar reabilitării imaginii României și reafirmării valorilor creștine, valori care au stat la baza proiectului comunitar european, dar care în ultima perioadă tind să fie considerate marginale, în ciuda faptului că ele au reprezentat baza morală și culturală pe care s-a clădit civilizația europeană.
Calitățile care îl recomandă pentru misiunea de a reprezenta cetățenii României în Parlamentul European țin în primul rând de caracterul și probitatea morală a candidatului, dovedite de-a lungul unei vieți puse în slujba semenilor, dar și de cariera profesională și pregătirea academică a domnului Petre Costea, de dimensiunea intelectuală și de competențele dobândite de acesta pe parcursul unei vieți profesionale dense.
Viața domnului Petre Costea este povestea unui român care a luptat consecvent pentru valorile în care a crezut și care motivat fiind de aceste valori a reușit să devină un om de succes în Statele Unite ale Americii, fără însă a renunța la identitatea românească, pe care și-a asumat-o mereu. De peste 21 ani, Petre Costea profesează avocatura în Houston, Texas, în drept civil și dreptul muncii. În calitate de avocat, a înregistrat rezultate notabile în ciuda faptului că și-a desfășurat întreaga activitate profesională într-o limbă diferită de limba maternă, dupa ce, la varsta de 21 ani, a părăsit România aflată sub un regim totalitar comunist, pe motive de persecuție politică. A plecat din România forțat de împrejurări, dar a păstrat mereu contactul cu țara care l-a plămădit, fiind familiarizat cu realitățile societății românești.
Deși la momentul revoluției din 1989 era la Johannesburg, Africa de Sud pentru un an de profesorat la Universitatea Witwatersrand, vestea începerii unei revoluții acasă l-a mobilizat  să vină de urgență în România, astfel că în decembrie ’89 s-a alăturat protestatarilor în stradă, participând la revoluția de la Arad.  După căderea regimului totalitar comunist a revenit în țară ori de câte ori a avut posibilitatea, cel puțin o dată pe an și chiar mai des, fiind la curent cu evoluția vieții publice românești.  
Despre Petre Costea: Născut în Bihor, Petre Costea profesează avocatura în Houston, Texas în drept civil și dreptul muncii. După absolvirea liceului în Arad, în 1978 Petre Costea a plecat în Statele Unite ca refugiat, dobândind cetățenia americană în 1985. A fost educat în universități prestigioase ale Americii.
De la St. Mary’s University în San Antonio a obținut două diplome universitare, una în științe politice și una în relații internaționale. Și-a continuat studiile la Fletcher School of Law and Diplomacy din Boston de unde a obținut un masterat în drept internațional și un doctorat în diplomație. A obținut de asemenea un masterat în strategie internațională și controlul armamentului la Institute of High International Studies din Geneva, Elvetia. În 1990 i s-a acordat titlul de Juris Doctor la University of Houston, Texas. De-a lungul anilor Petre Costea a studiat și științe economice.
Din 1991 Petre Costea practică avocatura, fiind licențiat de Baroul Avocaților din Statul Texas, de Tribunalul Suprem al Statului Texas, și de Tribunalul Suprem al SUA. Înainte de avocatură, Petre Costea a fost lector universitar la St. Mary’s University în San Antonio, Houston Community College și University of Houston în Houston, iar în 1989, timp de un an, a fost lector universitar la University of the Witwatersrand în Johannesburg, Africa de Sud. A publicat diverse opinii în cotidiene din Statele Unite, iar în anii studenției a scris pentru Geneva News & World Report.
Petre Costea se identifică cu valorile tradiționale, pro familie si pro viață, pentru care pledează în Statele Unite, Romania, în structurile europene și la Organizația Națiunilor Unite. Hobby-ul lui principal este alergatul și călătoriile în țările mai puțin vizitate ale lumii. În decembrie 2012 a escaladat Kilimanjaro.
Persoana de contact: Adrian Petrice, director de campanie. (email: independenteuroparlamentare@gmail.com, tel: 0740 167 807)
 Alianta Familiilor din Romania
Previous Article
Next Article

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Next Up