2013 – Anul omagial al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena

Cu frăţească dragoste, Vă aducem la cunoştinţă că Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în şedinţa sa de lucru din 25 octombrie 2011, a examinat referatul Cancelariei Sfântului Sinod în legătură cu declararea de către Patriarhia Română a anului 2013 ca „Anul omagial al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena”.

Având în vedere că în şedinţa Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc din 7 septembrie 2011 a fost aprobată iniţiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel cu privire la declararea anului 2013 ca „Anul omagial al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena”, la împlinirea a 1.700 de ani de la Edictul de toleranţă religioasă de la Milano (313), şi s-a stabilit ca aceasta să fie supusă examinării şi aprobării Sfântului Sinod;

Ţinând seama că această iniţiativă are ca obiective: prezentarea rolului şi a importanţei Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena la încetarea persecuţiilor pe motive religioase în Imperiul Roman şi recunoaşterea creştinismului ca religie licită; evlavia lor în apărarea dreptei credinţe şi susţinerea Bisericii creştine; cinstirea lor ca mari ctitori de locaşuri sfinte; zelul lor pentru educaţia creştină; contribuţia lor la susţinerea şi dezvoltarea lucrării social-filantropice a Bisericii;

Luând act de actualitatea temei în viaţa Bisericii şi a societăţii şi de necesitatea pregătirii din timp, prin: studii, articole, cărţi de reflecţie şi manifestări cu caracter liturgic, duhovnicesc, educativ, social-filantropic şi teologic-ştiinţific; organizarea de congrese, colocvii, seminarii, conferinţe preoţeşti cu tema: „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, promotori ai libertăţii religioase şi susţinători ai Bisericii”; organizarea de pelerinaje la Roma, Milano, Constantinopol, Ierusalim, Niş, precum şi în alte locuri unde se află vestigii ale ctitoriilor pe care le-au făcut Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena; evidenţierea temei şi a activităţilor organizate prin mass-media Bisericii noastre; evaluarea, la încheierea anului, a modului de aducere la îndeplinire în eparhii a programului-cadru de celebrare a „Anului omagial al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena”;

Constatând că, pe baza obiectivelor prezentate de Patriarhul României în cadrul şedinţei Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc din 7 septembrie 2011, Cancelaria Sfântului Sinod a elaborat următorul program-cadru pentru realizarea proiectului liturgic, cultural şi mediatic intitulat „2013 – Anul omagial al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena”:

I. În primul semestru al anului 2013

tema va fi tratată sub genericul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, promotori ai libertăţii religioase” şi prezentată astfel:

1. Starea Imperiului Roman înaintea Edictului de la Milano (313):

a) Criza politică, militară şi socială

(divizarea conducerii tetrarhice, luptele interne pentru putere şi slăbirea autorităţii imperiale; războaiele pentru asigurarea stabilităţii imperiului; diversitatea etnică şi culturală a imperiului, cauze ale instabilităţii societăţii romane) şi criza religioasă şi morală (confruntarea dintre păgânism şi creştinism; influenţe ale curentelor filozofico-religioase care au condus la degradarea vieţii umane şi a familiei);

b) Persecutarea creştinilor şi suferinţa Bisericii creştine (cauze, forme de manifestare a persecuţiei, Biserica din catacombe, martiriul creştinilor – dezvoltarea cultului martirilor) şi manifestări preconstantiniene de toleranţă relativă faţă de creştinism: Nerva (96-98), Alexandru Sever (225-235), Filip Arabul (224-249), Gallienus (260-268).

2. Edictul de la Milano (313) – toleranţă şi libertate pentru Biserica creştină:

a) Constantin cel Mare (306-337) – convertirea sa la creştinism: de la păgânism la creştinism; rolul şi importanţa împărătesei Elena şi ale tatălui său Constantius Chlorus, tolerant cu creştinii, la creştinarea lui Constantin cel Mare; arătarea semnului Crucii pe cer, încreştinarea însemnelor militare (scuturi, steaguri) cu monograma creştină, victoria de la Pons Milvius – Podul Vulturului (312); botezul lui Constantin cel Mare;

b) Edictul de la Milano (313): înţelegerea de la Milano dintre Constantin şi Licinius -februarie 313; reînnoirea edictului în Nicomidia – iunie 313 (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, 10, V, 1-14; Lactantius, Despre morţile persecutorilor, XLVIII, 2-12); Perspective interconfesionale şi istoriografice actuale referitoare la Edictul de la Milano;

c) Urmările Edictului de la Milano – Carta libertăţii creştine şi a toleranţei religioase: recunoaşterea creştinismului ca religie oficială; toleranţă religioasă completă într-o lume încă divizată între păgânism şi creştinism – apariţia conceptului de libertate de conştiinţă în materie religioasă în lumea greco-romană; restabilirea echilibrului politic şi a păcii sociale în imperiu; creşterea autorităţii împăratului în Apus şi Răsărit.

3. Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, susţinători ai Bisericii:

a) Politica socială şi religioasă a lui Constantin cel Mare şi relaţiile dintre stat şi Biserică: promovarea în demnităţi publice a creştinilor cu comportament moral ireproşabil faţă de supuşi; consacrarea duminicii ca zi obligatorie de repaus în imperiu, pentru creştini şi păgâni (321); emiterea de monede cu monograma creştină (317); diminuarea rolului vechii capitale (cedarea palatului imperial de la Lateran către episcopul Romei) şi inaugurarea unei unei noi capitale şi catedrale creştine la Byzantion (Constantinopol – 11 mai 330), simbol al renaşterii şi înnoirii religioase şi social-politice a Imperiului Roman etc;

b) Viaţa bisericească în timpul lui Constantin cel Mare: încurajarea Bisericii de a-şi organiza sinoade pentru apărarea învăţăturii de credinţă şi a unităţii ei: Ancira (314); Neocezareea (314/315); Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325); preţuirea demnităţii sacerdotale prin scutirea clerului de impozite şi de a îndeplini funcţii cetăţeneşti (municipale) obligatorii; interzicerea accesului în rândul clerului al celor nedemni (320, 326); restituirea către comunităţile creştine a bunurilor confiscate în timpul persecuţiilor (pământuri, grădini, capele, cimitire) şi sprijinirea acestora de a-şi constitui şi administra patrimoniul (averea), în vederea asigurării educaţiei creştine şi a ajutorării celor nevoiaşi; înflorirea vieţii monahale.

II. În al doilea semestru al anului 2013, tema va fi tratată complementar sub genericul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, susţinători ai Bisericii” şi prezentată astfel:

1. Importanţa Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena pentru viaţa şi activitatea Bisericii:

a) Dezvoltarea vieţii liturgice, a artei şi arhitecturii creştine: mari ctitori de biserici pe întreg cuprinsul imperiului (Constantinopol, Ierusalim, Antiohia, Tir, Nicomidia, Trier, Roma, în teritoriile Daciei şi Scythiei); promotori şi sprijinitori ai pelerinajului creştin (pelerinajul împăratului Constantin cel Mare la inaugurarea Bisericii învierii de la Ierusalim, în 335; pelerinajul împărătesei Elena la Ierusalim pentru aflarea cinstitului lemn al Sfintei Cruci şi înălţarea acesteia de către Episcopul Macarie (14 sept. 326);

b) Educaţia şi familia creştină: virtuţile creştine ale Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena (cumpătarea, milostenia, evlavia, dreptatea faţă de supuşi, iubirea de familie; fidelitatea conjugală, postirea, rugăciunea etc); educaţia creştină a copiilor (Lactantiu va fi educatorul lui Crispus, fiul cel mare al lui Constantin); cinstirea părinţilor (Constantin cel Mare preţuieşte pe împărăteasa Elena, prin emiterea unei monede cu chipul acesteia); sprijinirea Bisericii ca factor de educaţie creştină (confecţionarea a 50 de codici ai Sfintei Scripturi);

c) Apărarea demnităţii umane prin legi şi opere de caritate: interzicerea luptelor de gladiatori (325) şi a pedepselor contrare învăţăturii creştine (răstignirea, stigmatizarea, zdrobirea picioarelor); grija Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena faţă de cei nevoiaşi şi încurajarea Bisericii de a proteja şi a ajuta pe săraci, orfani, bolnavi, văduve; încreştinarea legislaţiei privitoare la căsătorie, celibat, familii fară copii, adulter, avort, interzicerea vinderii copiilor din familiile sărace prin ajutorarea acestora; sprijinirea femeilor cu scopul de a se dedica familiei; uşurarea situaţiei sclavilor recunoscându-se şi clerului dreptul de a-i proclama liberi, în biserică; îmbunătăţirea tratamentului celor din închisori.

2. Actualitatea politicii religioase, sociale, legislative şi social-filantropice a Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena pentru viaţa lumii contemporane:

a) Libertatea religioasă într-o lume secularizată şi laicizată. Rolul statului în recunoaşterea legislaţiei proprii a Bisericii (în lume, în Europa şi în România);

b) Omul politic contemporan şi creştinismul (de la indiferentism la mărturie creştină şi implicare activă în viaţa Bisericii);

c) Sărbătorirea duminicii şi a marilor sărbători bisericeşti (prilej de renaştere morală şi educaţie religioasă);

d) Construirea de biserici (o necesitate liturgică, misionară-pastorală şi cultural-educaţională în dezvoltarea şi viaţa comunităţilor creştine urbane şi rurale şi pentru cele ortodoxe româneşti din diasporă);

e) Sprijinirea de către stat a activităţilor social-filantropice şi cultural-educaţionale ale Bisericii (punerea la dispoziţia Bisericii a unor imobile şi a altor bunuri);

f) Restituirea către comunităţile creştine a bunurilor confiscate în timpul regimului comunist (un act de dreptate istorică şi de sprijinire a Bisericii în dezvoltarea propriilor activităţi social-filantropice, cultural-educaţionale etc);

g) Cercetarea şi valorificarea trecutului istoric al Bisericii (sprijinul statului pentru susţinerea şi protejarea monumentelor istorice, de artă şi arhitectură creştină).

3. Evlavia şi cinstirea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena de către Biserică:

a) Din punct de vedere liturgic (cinstiţi ca Mari Împăraţi, întocmai cu Apostolii, prin slujbă în minei, acatist, hramuri de biserici şi mănăstiri);

b) Din punct de vedere iconografic (Sfântul Constantin cel Mare reprezentat în rândul drepţilor în veşminte împărăteşti; Sfântul Împărat Constantin stând pe tron în mijlocul adunării, la reprezentarea Sinodului I Ecumenic; Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena reprezentaţi împreună cu Sfânta Cruce în registrul de jos al naosului, în stânga spre altar; Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena conducând ceata împărătească etc.);

c) Alte forme de cinstire (topografie, onomastică, heraldică, numismatică, medalistică, folclor, tradiţii, obiceiuri etc.).

III. Centrul de presă BASILICA al Patriarhiei Române (Radio TRINITAS, TRINITAS TV, ZIARUL LUMINA) va realiza programe şi emisiuni, filme documentare, materiale publicistice etc. pentru promovarea, în anul 2013, a „Anului omagial al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena”. În acest scop se va solicita colaborarea centrelor eparhiale pentru identificarea în biserici şi mănăstiri, precum şi în biblioteci, a celor mai frumoase şi reprezentative fresce, icoane, miniaturi, broderii şi ţesături, mozaicuri şi vitralii, reprezentând pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena.

IV. Realizarea de studii, comentarii şi bibliografii cu conţinut patristic, istoric, dogmatic, liturgic, catehetic, pastoral, social-filantropic şi ecumenic pentru prezentarea „Anului omagial al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena” în cadrele prezentate la punctele I şi II.

V. La nivelul Patriarhiei Române se va organiza un congres internaţional, ale cărui rezultate vor fi publicate într-un volum academic, iar la nivelul eparhiilor şi al instituţiilor de învăţământ teologic, se vor organiza dezbateri, colocvii şi seminarii pe tema „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, promotori ai libertăţii religioase şi susţinători ai Bisericii”.

VI. În cursul anului 2013 se vor organiza expoziţii de icoane, fresce, mozaicuri reprezentând pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena.

VII. În cursul anului 2013 se vor organiza pelerinaje la Roma, Milano, Constantinopol, Ierusalim, Niş, precum şi în alte locuri unde se află vestigii ale ctitoriilor Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena.

VIII. Se va publica un album omagial

consacrat „Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena în evlavia ortodoxă”.

IX. Patriarhia Română va emite o medalie jubiliară

cu Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena.

X. Ca parte a programului-cadru naţional bisericesc, la Conferinţa pastoral-misionară semestrială din primăvara anului 2013 se va trata tema „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, promotori ai libertăţii religioase şi susţinători ai Bisericii”, cu posibilitatea aprofundării acesteia la una din conferinţele preoţeşti administrative lunare pe care o va stabili fiecare eparhie.

XI. În luna octombrie din anul 2013 la Palatul Patriarhiei se va organiza o şedinţă solemnă a Sfântului Sinod cu tema „2013 – Anul omagial al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena”, precum şi o expoziţie tematică cuprinzând cele mai frumoase şi reprezentative fresce, icoane, miniaturi, broderii şi ţesături, mozaicuri, vitralii, fotograme, reprezentând pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, precum şi biserici şi mănăstiri reprezentative cu hramul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”.

În urma discuţiilor care au avut loc şi a lămuririlor suplimentare prezentate de Patriarhul României la propunerea Comisiei teologice, liturgice şi didactice, precum şi a votului unanim exprimat, Sfântul Sinod a hotărât:

1. Ia act şi aprobă iniţiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, propusă Sfântului Sinod de Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc, privind declararea în Patriarhia Română a anului 2013 ca „Anul omagial al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena”.

2. Aprobă programul-cadru naţional bisericesc în 11 puncte (I-XI), redat în prezentul referat, care va fi adus la cunoştinţa eparhiilor, în vederea realizării proiectului liturgic, cultural şi mediatic intitulat „2013 – Anul omagial al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena”.

3. Aprobă ca, în fiecare eparhie şi în fiecare şcoală teologică, ierarhii eparhioţi să ia măsurile necesare pentru a ilustra programul-cadru naţional bisericesc intitulat „2013 – Anul omagial al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena”, prin acţiuni şi manifestări locale (media, publicistice, conferinţe, întruniri, simpozioane şi seminarii pastorale, teologice, cultural-educative), prin contribuţia profesorilor de teologie, a istoricilor, a preoţilor şi monahilor, subliniindu-se importanţa Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, ca promotori ai libertăţii religioase şi susţinători ai Bisericii, precum şi locul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena în evlavia poporului român.

4. Aprobă ca Centrul de presă BasIlica al Patriarhiei Române

(Radio Trinitas, Trinitas TV, ziarul lumina) să iniţieze şi să prezinte programe, emisiuni, filme documentare, materiale publicistice etc. pentru promovarea, în anul 2013, a „Anului omagial al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena”.

5. Aprobă publicarea unui album omagial intitulat „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena în evlavia ortodoxă” (hramuri, onomastică, folclor, tradiţii, obiceiuri), colectivul redacţional urmând a se stabili de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

6. Aprobă emiterea de către Patriarhia Română a unei medalii jubiliare cu Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena.

7. Ca parte a programului cadru naţional bisericesc din anul 2013 dedicat „Anului omagial al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena”, aprobă ca, în cadrul Conferinţei pastoral-misionare semestriale de primăvară din anul 2013, să se trateze tema intitulată „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, promotori ai libertăţii religioase şi susţinători ai Bisericii”, cu posibilitatea aprofundării acesteia şi la una din conferinţele preoţeşti administrative lunare pe care o va stabili fiecare eparhie.

Cu dragoste în Hristos, Domnul nostru,

Preşedintele Sfântului Sinod

† Daniel, Arhiepiscopul Bucureştilor, Mitropolitul Munteniei şi Dobrogei, Locţiitor al Tronului Cezareei Capadociei şi Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Secretarul Sfântului Sinod,

† Ciprian Câmpineanul Episcop-vicar patriarhal