Intr-o zi de 18 octombrie…
Share
1495: S–a încheiat construcția bisericii domnești din Dorohoi.
1599: Bătălia de la Șelimbăr. Mihai Viteazul învinge oastea transilvană condusă de Andrei Bathory; întregul teritoriu al Transilvaniei intra în stapânirea lui Mihai Viteazul.
1685: Ludovic al XIV-lea, rege al Franței a revocat Edictul de la Nantes (13 aprilie 1598); ca urmare, în Franța a fost interzisă exercitarea cultului protestant.
1830: Va fi așezată piatra fundamentală pentru construirea monumentului Walhalla.
1851: Romanul Moby Dick de Herman Melville apare prima dată la Richard Bentley în Londra.
1867: SUA au preluat regiunea Alaska.
1873: Au fost formulate primele reguli de fotbal american la întâlnirea de la New York, la care au participat delegații din Columbia, Princeton, Rutgers și Yale Universities.
1878: Rusia a luat în stapânire totală Basarabia.
1881: Inaugurarea liniei ferate Buzău – Mărășești, prima linie de cale ferată construită de inginerii români.
1883: S–a semnat, la Viena, într–un cadru strict secret, Tratatul de alianță româno-austro–ungar.
1909: Hugues d’Eywo filmează, la București, demonstrațiile aviatorului francez Louis Bleriot; este cea mai veche actualitate pe peliculă cu subiect românesc,z din care s-au păstrat câteva fragmente.
1915: În timpul primului Război Mondial începe a treia bătălie de la Isonzo în Campania italiană dintre Italia și Imperiul Austro-Ungar.
1918: Înființarea Societății simfonice “George Enescu” din Iași.
1922: Se înființează “The British Broadcasting Company, Ltd.”, care va fi înlocuită în 1927 de “British Broadcasting Corporation” (BBC).
1941: Se declanșează operațiunea militară de cucerire a Peninsulei Crimeea
1944: Uniunea Sovietică invadează Cehoslovacia.
1967: Stația interplanetară automată “Venus–4″, lansată la 12 iunie 1967, a atins suprafața Planetei Venus.
1967: Filmul de desene animate The Jungle Book („Cartea junglei”) ale studiourilor Walt Disney este prezentat în cinematografele americane.
1968: Un raid al poliției în apartamentul lui John Lennon și al lui Yoko Ono prin care s-a găsit 168 grame de marijuana. Mai târziu au pledat vinovat și au plătit 150£.
1968: Atleții americani Tommie Smith și John Carlos, câștigători ai medalilor de aur, respectiv bronz, în proba de 200 de metri sprint, la Jocurile Olimpice de la Mexico City, sunt excluși din lotul american și din satul olimpic. Decizia a fost luată după ce, la ceremonia de înmânare a medaliilor, cei doi protestaseră față de situația populației de culoare din SUA, făcând salutul specific organizației “Black Power”.
1991: Președintele Mihail Gorbaciov a semnat împreună cu liderii a opt republici sovietice Acordul de Colaborare Economică a Republicilor suverane (Armenia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Rusia, Tadjikistan, Turkmenia, și Uzbekistan).
2006: Alpinistul român Ticu Lăcătușu reușește să escaladeze, în premieră mondială, cel mai înalt vârf (6.403 metri) din masivul himalayan Tsartse. Vârful a fost botezat Europa.
Nașteri
1405: Papa Pius al II-lea (d. 1464)
1663: Eugen de Savoia, feldmareșal al Sfântului Imperiu Roman, eliberatorul Ungariei și Transilvaniei de sub turci, guvernator al Banatului (d. 1736)
1859 – S-a născut filosoful Henri Bergson, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1927 (“Evoluţia creatoare”, “Gîndire şi mişcare”, “Materie şi memorie”) (m.04.01.1941).
1870: Daisetz Teitaro Suzuki, un învățat al școlii Rinzai (d. 1966)
1907: Mihail Sebastian, scriitor român (d. 1945)
1919: Pierre Elliott Trudeau, prim ministru al Canadei (1968–1979; 1980–1984) (d. 2000)
1925: Melina Merkouri, actriță, om politic grec, fost ministru al culturii (1981-1989; 1993-1994) (d. 1994)
1939: Jan Erik Vold, poet norvegian
1956: Martina Navrátilová, jucătoare americană de tenis de origine cehă
1960: Jean-Claude Van Damme, actor belgian
1967: Ștefan Bănică jr., cântăreț, actor, compozitor român, fiul actorului și cântărețului Ștefan Bănică sr.
1967 – S–a născut Julia Roberts, actriţă americană (“Pretty women”, “În pat cu duşmanul”, “Dosarul Pelican”, “Iubitul meu se însoară”).
1973: Raul Cristian, regizor și actor de filme
1987: Zac Efron, actor și cântăreț de la Hollywood
Decese
0707: Papa Ioan al VII-lea
1417: Papa Grigore al XII-lea (n. 1335)
1503: Papa Pius al III-lea (n. 1439)
1541: Margareta Tudor, soția regelui Iacob al IV-lea al Scoției (n. 1489)
1871: Charles Babbage, matematician englez
1893: Charles Gounod, compozitor francez (n. 1818)
1921: Regele Ludwig al III-lea al Bavariei (n. 1845)
1931 – A murit Thomas Alva Edison, inventator şi cercetător american în domeniul electricităţii. A realizat telegraful, fonograful şi microtelefonul, lampa cu incandescenţă, etc. (n.11.02.1847).
Ziua sa de naştere, 11 februarie, a fost proclamată în timpul administraţiei Carter drept Ziua inventatorilor americani.
1955: José Ortega y Gasset, filosof spaniol (n. 1883)
1980 – A murit scriitorul Teodor Mazilu, cel mai original comediograf al teatrului românesc postbelic. Piesele sale, jucate frecvent şi cu succes, dezvăluie un univers al patologiei morale (“Proştii sub clar de lună”, “Ipocrizia răzbunării”) (n.11.08.1930).
1984: Henri Michaux, pictor belgian (n. 1899)
1995 – A murit actorul italian Franco Fabrizi, cu peste 150 de roluri. Reputaţia sa se datorează colaborării cu Federico Fellini („Escrocii”, „Doamne şi domni”, „Ginger şi Fred”).
2009: Tiberiu-Ovidiu Mușetescu, politician român (n. 1955)
2009: Ion Cojar, regizor, actor și profesor român (n. 1931)
2011: Paul Everac, dramaturg român (n. 1924)
Personalitatea zilei
Thomas Alva Edison (n.11 februarie 1847- d.18 octombrie 1931) a fost un important inventator și om de afaceri american a sfârșitului de secol XIX și început de secol XX. A fost cunoscut și ca “Magicianul din Menlo Park”, fiind și cel mai prolific inventator al timpului prin aplicarea practică a descoperirilor științifice (1903 brevete).
Este un autodidact, însă acest lucru nu l-a împiedicat să realizeze invenții în domeniul electricității (becul cu filament), telefoniei, al sistemului de transmisie multipla a telegramelor, înregistrării mecanice a sunetului (fonograful) și cinematografiei – kinetoscopul. În lumea industriei introduce noțiunea de producție de serie.
Pentru meritele sale, Academia Americană de Arte și Știință îi acordă în anul 1895 “Premiul Rumford” pentru activitatea din domeniul electricității și în anul 1915 “Medalia Franklin” pentru contribuția sa pentru binele umanității.
Edison s-a născut în Milan, Ohio, Statele Unite ale Americii și și-a petrecut copilăria în Michigan. A fost parțial surd din adolescență, ceea ce nu l-a împiedicat să devină operator de telegraf în anii 1860. Primele invenții ale lui au fost legate de telegraf. În adolescența sa, Edison a lucrat și în alte domenii, vânzând mâncare și bomboane călătorilor prin trenuri. Primul său brevet de invenție a fost obținut pentru mașina electromagnetică de înregistrat voturi în 28 octombrie 1868.
Thomas Edison sa născut la 11 februarie 1847 în Milano,Ohio,al șaptelea copil și ultimul al lui Samuel și Nancy Edison.Când Edison a făcut șapte ani familia sa sa mutat la Port Huron,Michigan.Edison a trăit aici pe cont propriu,vârsta de șaptesprezece ani.Edison a avut foarte puțină educație formală,a fost la școală doar pentru câteva luni.El a învățat citirea,scrierea,aritmetica de la mama lui,dar a fost întotdeauna un copil foarte curios și a învățat singur.Această credință în auto îmbunătățire a rămas pe tot parcursul vieții sale.
Invenții
Inventează și experimentează în 1872 sistemul telegrafic duplex prin care se transmit simultan, pe același fir, două telegrame în sensuri contrare.
În anul 1877 inventeaza fonograful, primul aparat de înregistrat sunete și totodată de redarea lor.
În anul 1878 perfecționează telefonul lui Alexander Graham Bell (amplifică vocea cu ajutorul curenților de inducție) și, folosind microfonul inventat de Hughes, brevetează telefonul cu bobină de inducție și microfon cu cărbune, căruia îi adaugă apoi soneria electrică de apel.
În anul 1879 inventează becul cu incandescență. iar în anul 1880 realizează prima distribuție de energie electrică instalând o centrală electrică pe pachebotul transatlantic “Columbia”, prima navă iluminată electric.
În anul 1880 propune un proiect pentru folosirea tracțiunii electrice pe calea ferată.
În ziua de 4 septembrie 1882 la New York, Thomas Alva Edison punea în funcțiune prima centrală electrică care alimentează clădirile unui oraș.
În anul 1883 descoperă efectul care îi poartă numele, efectul Edison, care se referă la emisia de electroni de către metalele încălzite, cunoscut ca fenomenul de emisie termoelectrică. Descoperă acest fenomen întâmplător: introducând într-un bec cu incandescență o mică placă metalică observă că un galvanometru din circuit indică trecerea unui curent electric dacă placa era legată la polul pozitiv al sursei de alimentare și rămanea la zero dacă placa era legată la polul negativ al sursei de alimentare. Nu i-a acordat vreo importanță pe moment, dar l-a notat totuși. Fenomenul a fost studiat și dezvoltat ulterior de fizicianul John Ambrose Fleming, punându-se astfel bazele electronicii .
În anul 1892 inventeză un aparat de luat vederi pentru obiecte sau oameni în mișcare, care folosea o bandă de celuloid de 35 mm cu perforații pe margine. Primele încercari, efectuate în laborator, au fost executate cu ritmul de 15 imagini pe secundă, care pe moment nu au dat rezultate satisfăcătoare.
În anul 1894 inventează kinetoscopul, primul aparat care putea reda imagini în mișcare, cu o frecvență de 45 de imagini pe secundă, dar acest aparat nu permitea decât vizionarea filmului decât de o singură persoană. Aparatul folosea benzi de film perforate pe margini, unde imaginile luminate prin transparență puteau fi urmărite printr-o lentilă. Primul “spectacol” public a avut loc într-o sală de pe Broadway, după care aparatul a fost construit în serie și comercializat.
În anul 1912 realizează un prototip de cinematograf sonor, combinând cinematograful propriu-zis cu fonograful. Rezultatele au fost mai mult spectaculoase decât satisfăcătoare.
În anul 1914 perfecționează acumulatorul alcalin cu plăci de fier și de nichel introduse în soluție apoasă de hidroxid de potasiu sau de sodiu ca electrolit, inventat de germanul Jungner în 1901.
Contestații
Deși a avut destule invenții proprii, Edison nu s-a sfiit să își atribuie fără scrupule rezultatele muncii altora, două exemple fiind concrete în acest sens:
Sârbul Nikola Tesla. În 1885, transatlanticului “Oregon” i se defectase generatorul de curent electric Edison. Trebuia să plece la timp, altfel întârzierea le-ar fi adus armatorilor mari pagube. Firma lui Edison îl însărcinează pe Tesla să repare scurt-circuitul generatorului, defectul fiind în spirele înfășurării bobinei de excitație și o remediază, rebobinând-o în circa 20 de ore. Edison îi promisese un premiu de 50.000 dolari dacă defecțiunea este îndepărtată în timp util plecării vasului la data prenotată. Nava pleacă la timp, dar promisiunea premiului se transformă în explicații: fusese o glumă. Nici alte gratificații promise, de exemplu pentru perfecționarea generatoarelor și motoarelor electrice Edison în 24 de variante, înzestrate cu un regulator și un nou tip de întrerupător, nu i se acordă. Edificat asupra conduitei lui Edison, Tesla va lucra de acum înainte pe cont propriu și va realiza definitivarea sistemului sau original, bazat pe curenți alternativi polifazați. Trecerea timpului îi dă dreptate lui Tesla în competiția sa cu Edison și treptat, teza sa privind curentul alternativ se impune. […]
Edison și Tesla au fost propuși împreună să împartă premiul Nobel pentru fizică pe anul 1915, ca unii ce-și închinaseră viața pentru descoperiri și realizări tehnice utile omenirii. Tesla a refuzat premiul, din cauza animozităților din trecut. Dar era în anul 1916, și premiul pe acel an nu a mai fost acordat, din cauza războiului mondial…” (Formula As)
Francezul Georges Méliès. În 1902, după ce a terminat filmul “Le voyage dans la lune”, Méliès a intenționat să-și vândă filmul în S.U.A., ceea ce i-ar fi adus profituri uriașe. Însă tehnicienii lui Thomas Alva Edison, furând o copie originală, făcuseră deja copii pentru difuzare a acestui film. A fost proiectat în toată America în rețeaua de săli de cinematograf ale lui Edison la câteva săptămâni de la lansare. Edison a făcut o avere de pe urma furtului acestui film Méliès și datorită lipsei unei legi privind dreptul de autor. Lipsa acestei legi a dus și la falimentarea producătorului care nu și-a putut recupera investiția.
De altfel, există o serie de invenții și idei de-ale angajaților săi pe care Edison a avut grijă să și le însușească.
