Jocurile de noroc sunt un viciu care dezumanizeaza si distrug familia. Nu au nicio utilitate sociala ori economica. Este o practica des intilnita si in Romania si din nefericire chiar si la cei care se considera persoane morale. A devenit o veritabila epidemie nationala. Ocazional informam publicul prin buletinul AFR de marti privind dependenta de jocurile de noroc si redam materiale si studii relevante acestui subiect. Pina astazi, insa, nu am alocat o editie aparte privind efectele daunatoare ale jocurilor de noroc asupra individualui, a colectivitatii ori a familiei. Jocurilor de noroc nu sunt o valoare crestina ci o practica contrara invataturilor sanatoase.
Cei care promoveaza jocurile de noroc si cazinourile ne spun ca ele stimuleaza economia, aducind castig si creind locuri de munca. In alte cuvinte, toti cei implicati in jocurile de noroc, adica cei care le ofera si cei care le consuma, castiga. Aceleasi considerente economice sunt avansate si in favoarea altor pacate sociale, de exemplu pornografia, avortul ori prostitutia. Pornografia stimuleaza si ea economia. Din pornografie castiga si cei care o produc si cei care o consuma. La fel si avortul care necesita clinici de avort, personal medical, echipamente medicale, adica bani. Aceleasi argumente economice sunt facute si in sprijinul legalizarii prostitutiei, dar aspectele negative nu sunt mentionate.
Un fenomen global
Jocurile de noroc si cazinourile au devenit un fenomen mondial, o institutie a societatii globale. Initial au fost interzise. Apoi au fost legalizate dar reglementate foarte strict. De la un fenomen marginal, la inceputul Mileniului III au devenit ceva obisnuit, ceea ce sociologii numesc “mainstream”, adica normal. In 1930 au fost deschise primele cazinouri in Las Vegas, in desertul Nevadei. De atunci ele s-au extins in toata lumea. Macao are, se pare, cel mai mare complex de cazinouri din lume, mai mare chiar decit cel de la Las Vegas. Cazinourile nu se mai afla doar in desert, ele acum se afla chiar in cartierele rezidentiale. Altele se gasesc la gurile fluviilor marilor riuri (in Louisiana de exemplu), pe platforme maritime, ori plutind pe ape curgatoare. In alte cuvinte, in ultimii 50 de ani sau cam asa ceva jocurile de noroc si cazinourile au devenit o institutie noua, asemenea lui McDonald’s si a lui fast food. Acest nou tip de comportament social nu mai este vazut de autoritati ca un viciu ci ca o modalitate de a crea locuri de munca, de a stimula economia si de a impune taxe.
In ultimii ani, insa, unele state ale lumii, printre ele Marea Britanie, Canada si Australia, au inceput sa faca studii privind impactul jocurilor de noroc asupra celor care le practica si a comunitatilor in care cazinourile sunt amplasate. In Statele Unite astfel de studii au fost facute doar de lobby-ul industriei jocurilor de noroc. Studiile acestea, dupa cum este de asteptat, sunt partinitoare, si dau o impresie denaturata privind impactul jocurilor de noroc asupra societatii. Se creeaza locuri de munca, divertisment pentru tineri si nu doar, se doboara plictiseala, se revitalizeaza cartierele subrezite de crize economice, si, mai afirma ele, jocurile de noroc nu dauneaza psihic nici nu cauzeaza dependenta.
La jocurile de noroc se pierde mai mult decit se castiga. Jocurile mecanice sunt programate sa asigure ca cei care joaca pierd mai mult decit castiga. Cazinourile ies in castig iar cei care joaca ies in pierdere. Jocurile de noroc computerizate sunt programate sa stimuleze in cei care joaca pariuri frecvente si repetitive. Timp pentru reflexie nu se da, doar inertia de a continua sa pariezi din pierdere in pierdere. Masinile de joc sunt programate sa asigure ca cu cit un individ joaca mai mult cu atit pierde mai mult, si, in plus, sa piarda notiunea timpului si a banilor. Unii joaca pina cind isi termina toti banii din buzunar, nu cu scopul de a castiga. Dependenta aceasta este numita “playing to extinction”, adica “jucind pina la disparitia” banilor din buzunar. Intre 35% si 50% din profiturile cazinourilor sunt derivate de la persoanele dependente de jocuri de noroc ori persoanele care joaca pina se golesc de bani.
Propaganda pro-cazinouri e tot mai agresiva. Cazinourile nu mai sunt numite “cazinouri”, un termen acum depasit, ci “statiuni” de divertisment. Sunt locuri unde oamenii “se distreaza”, se relaxeaza si se simt bine (“have fun”).
Masinile automate creaza dependenta. Dupa 1993 numarul cazinourilor a crescut vertiginos, iar numarul persoanelor dependente de jocurile de noroc a crescut de patru ori. Se estimeaza ca 1% din populatia adulta a Americii e dependenta de jocuri de noroc, o cifra la prima vedere nu chiar mare, dar totusi semnificativa pentru ca reflecta numarul mare de adulti care frecventeaza cazinourile si isi risca banii la masinile automate. Acest 1% de fapt reprezinta intre 15 si 20% din intreaga populatie a Americii care folosesc jocurile de noroc ca divertisment. In Australia dependenta de jocurile de noroc e o epidemie nationala. Legile tarii impun afisarea in cazinouri de informatii si numere de telefon pentru cei care joaca unde sa sune pentru a fi ajutati sa isi revina din depedenta, asa numitele linii Gamblers Anonymous. Studii facute in Australia indica ca 16% din cei care joaca la jocuri de noroc saptaminal sunt dependenti, iar alti 15% sunt inclinati spre dependenta. Studii similare indica ca intre 40 si 60% din castigurile pe care cazinourile le fac din jocurile de norc provin de la aceasta fractiunea relativ mica a persoanelor dependente.
Alte concluzii. Persoanele care locuiesc in preajma cazinourilor sunt mai mult predispuse sa devina dependente de jocuri de noroc decit altele. Aceste persoane risca mai mult, pariaza mai mult si predispozitia spre dependenta e mult mai mare. In Nevada, spre exemplu, comitatele adiacente lui Las Vegas au o incidenta mai ridicata de persoane dependente de jocuri de noroc decit persoanele care locuiesc in comitate mai indepartate. Tot spre dependenta sunt predispuse si persoanele care lucreaza in cazinouri. Deasemenea, angajatii cazinourilor au comportamente sociale mai vicioase in comparatie cu restul societatii: beau mai mult, fumeaza mai mult, sunt indatorati mai mult, au un incident de recidivism mai ridicat si o etica a muncii mai deficitara.
Dependenta de jocurile de noroc afecteaza familiile, comunitatile si indivizii. Dependenta nu imbogateste ci duce la ruina financiara, datorii, inabilitatea de a plati datoriile existente ori imprumuturile financiare, faliment, pierderea casei ori a unei afaceri. Distruge relatiile de familie, duce familia la ruina. Persoanele dependente care ajung in aceasta situatie financiara precara sunt de trei ori mai mult predispuse spre suicid. Un sondaj efectuat cu putini ani in urma indica ca 26% din divorturile americane se datoreaza, direct ori indirect, dependentei de jocuri de noroc. Trist, alte studii releva ca minorii de multe ori asteapta in masina ori in parcare parintii care se distreaza in cazinouri iar ei stau afara.
Industria jocurilor de noroc tinteste tinara generatie. Tinerii sunt mai usor de ademenit, au bani mai putini, dar isi asuma un risc mai mare. 39% dintre tinerii americani merg la jocuri de noroc cel putin o data pe an, si 90% dintre ei considera jocurile de noroc acceptabile din punct de vedere moral. Industria cazinourilor de fapt recunoaste ca viitorul ei depinde de generatia tinara.
Studiul deasemenea indica ca cazinourile nu stimuleaza economia locala, cu toate ca asta se afirma. Atlantic City din New Jersey este Las Vegasul de pe coasta de est a Americii. In ultimii ani a ajuns aproape la faliment si a trebuit sa fie salvat prin fonduri de stat si 30 de milioane de dolari din campanii de finantare privata. Acelasi declin economic se simte si in alte comunitati cu cazinouri. Motivul este ca din banii generati de industria jocurilor de noroc nu beneficiaza comunitatile locale pentru ca sunt investiti in comunnitati si afaceri diferite.
Remedii: Au fost sugerate diverse politici pentru limitarea influentei cazinourilor asupra societatii, printre ele interzicerea reclamelor pentru jocuri de noroc; interzicerea masinilor automate care faciliteaza dependenta; impunerea de limite de timp pentru persoanele care isi risca bani la jocurile de noroc; formarea unui institut national de cercetare si combatere a dependentei de jocuri de noroc.
IN ROMANIA: Jocurile de noroc: o dependenta periculoasa
Trasaturile dependentului de jocuri de noroc
Potrivit Ancai Munteanu, psiholog, dependenta se manifesta cam la fel indiferent de obiectul ei. Persoana nu se poate abtine, are comportamentul regulat, face orice ca sa-l satisfaca, este ca o nevoie. In cazul dependentului de jocuri de noroc, este vorba in principal despre placerea jocului si despre bani. Ca orice dependent, de obicei ascunde acest comportament si incearca sa faca rost de bani in felurite moduri. Asta este usor de vazut, mai ales daca are familie, care sesizeaza sumele care lipsesc. Fiind atat de „prins” de dependenta lui, adesea ii ignora pe cei din jur, neglijeaza alte activitati, nimic altceva nu-l atrage sau nu-i face placere. Poate ajunge la izolare si o preocupare continua pentru joc si pentru a face rost de sumele necesare.
„Principala caracteristica este pierderea logicii in timpul jocului. Se intra intr-o stare de identitate cu jocul in sine, astfel incat coordonatele reale dispar ceea ce face ca sumele jucate, riscurile asumate sa fie mult mai mari decat in mod obisnuit. Ca urmare, comportarea lui duce in mod inerent la pierderi”, este de parere psihologul Claudiu Ganciu. Specialistul prezinta si alte caracteristici ale persoanei dependente de jocuri de noroc.
Iese mereu in pierdere, si totusi revine la jocuri. De ce?
„Raspunsul lui la aceste ‘de ce-uri?’ este ca nu poate fara sa joace, ca ii place foarte mult, ca este singura pasiune a lui. Uneori apar si motivatii legate de bani, spera sa castige, sa devina bogat, in totala discordanta cu realitatea. Neaga faptul ca pierde bani, sustine ca va castiga, ca isi va plati datoriile, ca se va ocupa de toate cele pe care le-a neglijat”, ne spune Anca Munteanu, psiholog. „Esential mi se pare faptul ca in timp se indeparteaza din ce in ce mai mult de realitate, nu mai reuseste sa tina seama de cei din jur, de activitati, programul de la serviciu etc. Orice dependenta este ca o ‘betie’, in care cauti in pofida oricarui obstacol sa ai din nou parte de ‘obiectul’ dependentei. In rest, nimic nu mai conteaza”, continua specialistul.
Dependenta de jocuri de noroc se trateaza?
Anca Munteanu, psiholog, este de parere ca aceste persoane nu cer ajutor pentru ca de cele mai multe ori nu o considera o problema sau cred ca se pot „lasa” singuri de joc atunci cand vor dori. Jocul pare sa aduca satisfactia pe care nicio alta activitate n-o aduce. De ce ar renunta la singura placere? In plus, jocul devine singura lor lume, in afara ei nu mai exista nimic.
Cererile de ajutor sunt fie sporadice atunci cand realizeaza problemele legate de bani sau sunt facute de familie care nu stie ce sa faca, vede ca nimic din ce face sau spune nu are efect, iar situatia se agraveaza. Asadar in conditiile in care persoana respectiva nu cere ajutor sau nu considera comportamentul sau ca fiind expresia unei suferinte, ajutorul are o forma speciala. Este important ca jocul sa fie privit intr-un context mai larg, al intregii vieti a persoanei si a vietii familiei sale. Practic, o dependenta poate fi inlocuita cu alta sau cu un alt simptom daca nu a fost inteles sensul ei, daca nu am reusit sa „traducem” ce inseamna jocul pentru el sau pentru familia lui.
Claudiu Ganciu, psiholog, considera ca ceea ce este cel mai greu de acceptat este faptul ca persoana are aceasta problema, iar lupta celor din familie este de cele mai ori sortita esecului. Sunt si momente in care o persoana este dispusa sa accepte faptul ca are o problema cu jocurile. Se poate incepe si o psihoterapie, dar pentru ca ea sa aiba rezultate este necesar ca acest grad de dependenta sa nu fie foarte ridicat. Comportamentul dependent produce o rupere de realitate, protagonistul nu mai este in aceasta realitate comuna, ci in cea a jocului ceea ce il face sa fie incapabil de a relationa cu un psihoterapeut. Specializarea psihoterapeutului pe probleme de dependenta in aceste cazuri accentuate este vitala.
Dependenta de jocuri de noroc: un secret de familie
„Se intampla acum mai bine de cinci ani. Urma sa ne casatorim. Stiam ca este dependent, nu s-a ferit niciodata sa-mi spuna ca-si petrece noptile prin cazinouri”, se destainuie Oana P. „Am incercat sa-l ajut, sa-l inteleg, dar de fiecare data toate discutiile noastre incepute pasnic, se incheiau cu tipete si cuvinte grele pe care ni le adresam reciproc. Ma simteam tot mai singura si neiubita si am ales sa-l parasesc. Nimeni nu a inteles ce s-a intamplat cu noi, din afara paream cuplul perfect”, mai spune Oana.
Este doar unul din cazurile in care o relatie s-a destramat din cauza dependentei de jocuri. Anca Munteanu ne vorbeste despre rolul familiei, cum se comporta si cum ar trebui sa procedeze, intr-un astfel de caz: este foarte important ceea ce partenerul sau familia vede si simte legat de aceasta dependenta. Ei sunt cei care cer ajutor psihoterapeutic pentru ca apare acel „nu stiu ce sa fac”, „nu stiu cum sa-i spun”, „nu pot sa vorbesc cu el despre asta”.
Adesea dependenta este cauzata de o carenta afectiva foarte timpurie, de o „parasire” traita demult, de un gol pe care obiectul dependentei, jocul in cazul nostru, are menirea de a-l umple. Pentru a da la o parte jocul, este nevoie sa suportam golul, suferinta din spatele lui. Asta este valabil si pentru cei din jur, pentru psihoterapeut si pentru cel dependent. De aceea, dependenta este atat de greu de abordat terapeutic pentru ca cere foarte mult timp, foarte multa munca si trairea unor stari de suferinta imensa pana cand dependentul va reusi sa intre in contact cu ele si sa nu se mai ascunda dupa joc.
CUVANTUL VIETII – ARTICOL INTERESANT
VRETI SA FITI INFORMATI?
Buletinul informativ AFR apare in fiecare Marti si e dedicat mai mult stirilor de ultima ora, iar publicatia AFR online apare in fiecare Joi si e dedicata mai mult comentariilor si opiniilor. Cei care doriti sa primiti saptaminal stiri si comentarii la zi privind valorile si evenimentele legislative, politice si sociale care va afecteaza familiile, atit la nivel national cit si la nivel unional si international, sunteti invitati sa va abonati la buletinul informativ saptaminal AFR. Cum? Inregistrindu-va numele si adresa electronica pe pagina home a sitului nostru electronic
http://click.icptrack.com/icp/relay.php?r=33884468&msgid=1769293&act=9JAO&c=585695&destination=http%3A%2F%2Fwww.alianta-familiilor.ro.
FACETI-NE CUNOSCUTI!
Faceti-ne cunoscuti familiilor si prietenilor d-tra. Dati mai departe mesajele noastre si incurajati-i sa se aboneze. Va multumim.
ANUNTURI
Cei care doriti sa faceti anunturi prin intermediul AFR privind evenimente legate de familie si valori va rugam sa ni le transmiteti la
office@alianta-familiilor.ro.
Alianta Familiilor din Romania
