LOADING

Type to search

Stiri Generale / Evenimente

Notre‑Dame și Maica Rusie

Share

Incendiul de luna trecută din inima Parisului, ce a mistuit, în bună parte, Catedrala Notre‑Dame – un simbol al Franței, al Europei creștine în ansamblul ei –, a lăsat în urmă mulțime lacrimi și de nedumeriri, dar și voința de a readuce la viață cât mai curând cu putință acest faimos locaș de cult catolic, ce adăpostește o relicvă neprețuită: corona de spini a Mântuitorului lumii…

 

Notre Drame…

S‑a scris și s‑a vorbit mult zilele trecute despre Notre‑Dame. În fel și chip. O tragedie, fără doar și poate. Reacțiile ortodocșilor de la noi, sub impactul celor petrecute, pot fi clasificate, cel mai adesea, în funcție de apropierea ori adversitatea fiecăruia dintre noi față de catolicism. Au existat, desigur, nu puține puncte de vedere echilibrate, dar și unele viziuni cu iz de roman polițist de‑a dreptul: tramă, decor, întreaga recuzită. Cât pe ce cititorul neavizat să creadă că președintele Macron ar fi dat foc într‑ascuns Catedralei Notre‑Dame pentru a poza mai apoi în postura de salvator al națiunii franceze în fața vestelor galbene… Paginile de socializare se vor constitui și ele, zile în șir, în adevărate mărturisiri publice ale unor confrați jurnaliști, sub sloganul „și eu sunt catolic”. Chiar iubitorii „spațiilor mici, de lemn” ori luptătorii versați pe frontul „vrem spitale, nu catedrale” vor deveni, umplându‑se de ridicol, înflăcărați propovăduitori media ai refacerii, de pe o zi pe alta, a catedralei pariziene.

Notre‑Dame și Lumea Ortodoxă

O situație nespus de complexă, prin urmare, în reflectarea mediatică a unei tragedii ivită pe nepusă masă… Incendiul de la Notre‑Dame va stârni dispute și va naște lacrimi însă nu doar în Europa apuseană (în care se practică un cu totul altfel de tip de discurs pe tema dată față de restul lumii) ori în media „sorei mai mici” a Franței, ci în întreaga lume ortodoxă. Ortodocșii sârbi, greci, bulgari, ucraineni ori ruși au reacționat,  totuși, diferit în cazul dat. Cel mai adesea, ținându‑se seama de sensibilitățile istorice ori de moment – la nivelul autorităților ori având în vedere reveriile culturale sau spiritul de revanșă – la nivelul omului de rând (dorința a vedea cât mai curând posibil locașurile „schismaticilor” – grecii și slavii pravoslavnici nu sunt deloc blânzi în privința catolicilor, socotindu‑i de‑a dreptul „eretici” – făcute una cu pământul, drept pedeapsă pentru îndepărtarea lor de dreapta credință)…

Apocalipsa vine de la Paris

Un mic „excurs” prin mentalul și imaginarul pravoslavnicului rus de după cele petrecute la Notre‑Dame ar fi, cu siguranță, revelator în privința celor enunțate mai sus. La nivel oficial, Biserica Ortodoxă Rusă va deplânge tragedia din inima Parisului, protoiereul Nikolai Balașov, adjunctul Departamentului Relații Externe al Patriarhiei de la Moscova, adăugând pentru agenția de știri Interfax – poate sub impactul emoției – că distrugerea vechii catedrale pariziene, în Săptămâna Mare la catolici, ar fi, oricât ni s‑ar părea de straniu ca ortodocși, „un semn” ale cărui semnificații urmează să le deslușim în viitorul apropiat, apăsând hotărât pe fraza: „De aici înainte lumea nu va mai fi la fel”.

„Apocalipsa” anunțată de oficialul Patriarhiei Ruse va fi însă imediat amendată de mai mulți jurnaliști de la Moscova, situația fiind salvată de ieromonahul Ștefan Igumnov, secretar pentru relațiile intercreștine din cadrul Departamentului Relații Externe la Bisericii Ruse, care a amintit că pe lângă însemnătatea culturală pe care o are, catedrala deține coroana de spini a Mântuitorului. De aici întreaga simbolistică legată de viitorul lumii din discursul protoiereului Balașov…

Apocalipsa la secretariatul de presă al Patriarhiei Ruse

Că Balașov nu a vorbit, totuși, în nume propriu, despre „semnul de la Notre‑Dame” o va dovedi luarea de poziție din data de 19 aprilie a.c. a purtătorului de cuvânt al Patriarhului Kiril, preotul Aleksandr Volkov. „Incendiul de la Notre‑Dame este un semn nu doar pentru Europa, ci și pentru Rusia; de aceea, ce s‑a petrecut n‑ar trebui să fie considerat o nenorocire străină” – a spus Volkov (Interfax.ru). Tălmăcirea „semnului” se va lăsa însă așteptată și de această dată, secretarul de presă al Patriarhului rus legând semnificația celor petrecute în capitala Franței de pierderea locașurilor de cult din Ucraina de către Patriarhia Moscovei, de invazia musulmană în Hexagon ori de trecutul deloc îndepărtat al distrugerii bisericilor și mânăstirilor din Rusia bolșevică.

Putin, meșterul Manole de pe Sena?

Un singur om, la Moscova, după cum comentează forumurile rusești, ar putea să amâne, se pare, „apocalipsa” – ce privește nu doar poporul francez ori Europa apuseană, ci și Rusia – clamată de oficialitățile bisericești moscovite: Vladimir Putin. Cu toate că până la această dată s‑au strâns sute de milioane de euro pentru refacerea Catedralei Notre‑Dame, președintele de la Kremlin va anunța că mai multe companii rusești sunt pregătite să participe la refacerea simbolului mistuit de incendiu din inima Parisului cât mai repede cu putință. La o întâlnire cu o delegație a reprezentanților oamenilor de afaceri din Franța, Putin va declara că are cunoștință că „biznesul” de pe Sena e hotărât să ajute la restaurarea catedralei, însă companiile rusești sunt, de asemenea, „pe poziție”, gata să se alăture acestei acțiuni de amploare. Va aminti, cu ocazia dată, și de lacrimile amare ale rușilor la aflarea întristătoarei vești.

Vladimir Jirinovski – despre semne și minuni

Coborând un palier într‑ale politichiei bisericești și a celei de stat de la Moscova, poziția politicianului Vladimir Jirinovski, se pare, se vrea profund lămuritoare pentru întreaga pravoslavie slav‑răsăriteană în privința „apocalipsei”. Sfârșitul lumii i‑ar privi doar pe francezi, nici o legătură cu rușii. Cum să acorde, așadar, rușii asistență francezilor pentru refacerea Catedralei Notre‑Dame pe motivul că ar veni apocalipsa? Incendiul de la Notre‑Dame e o pedeapsă pentru ceea ce au făcut strămoșii francezilor, în 1812, când au ars Moscova și au jefuit bisericile ortodoxe din capitala rusă. „Ați uitat? De unde și până unde aceste propuneri de a‑i ajuta pe francezi?” – a declarat Jirinovski, intrând astfel în polemică cu Vladimir Putin (hotărât în ultimele zile să adauge firmelor rusești de construcții și specialiști în artă și restaurarea monumentelor istorice), Patriarhia Rusă și colportorii de „semne și vedenii” de la Moscova (credo.press).

Mentalități și Apocalipsă

Desigur, Vladimir Jirinovski nu va uita nici de rușii surghiuniți în Algeria de către francezi, după revoluția bolșevică, nici de predarea francezilor, încă de la începutul celui de Al Doilea Război Mondial, ceea ce a făcut ca Rusia să aibă parte de nenumărate pagube și jertfe, nici de naivitățile și sentimentalismul cronic al rușilor – trecând telegrafic toate acestea în revistă. Contemplând „noua apocalipsă rusă”, legată de Notre‑Dame, colportată de către oficialii Patriarhiei de la Moscova în sânul creștinilor obișnuiți – care, deși îi socotesc pe catolici, cel mai adesea, eretici, nu dau înapoi în fața „semnului” ivit de curând Zapadul („Apusul”) Europei –, Jirinovski trece mult prea ușor cu vederea asupra faptului că Notre‑Dame este și va rămâne un simbol al culturii și civilizației europene… Tragedia de la Notre‑Dame, printre atâtea rele, a lăsat în urmă un singur lucru bun (desigur, plin de gust amar): ne‑a readus aminte tuturor cum gândesc contemporanii noștri – interesați ori ba – în împrejurări extreme…

Gheorghiță CIOCIOI

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Next Up